Nicușor Dan acceptă invitația lui Donald Trump pentru Consiliul Păcii
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că a acceptat invitația omologului său american, Donald Trump, și va participa la prima reuniune a Consiliului Păcii de la Washington, programată pentru săptămâna viitoare. România va avea calitate de observator și Dan va reafirma sprijinul țării pentru eforturile internaționale de pace, precum și deschiderea de a contribui la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza.
Decizia de a participa la aceste discuții se bazează pe susținerea procesului diplomatic, consacrat printr-o rezoluție adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite. România a fost constant în favoarea găsirii unei soluții pentru încheierea conflictului și a oferit sprijin populației civile din Fâșia Gaza, în special prin operațiuni de evacuare medicală de urgență.
Consiliul Păcii, inițial conceput pentru implementarea unui plan de pace în Gaza, și-a extins rapid obiectivele, iar structura sa instituțională i-ar conferi președintelui american o influență majoră asupra direcției și deciziilor. Proiectul, creat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, riscă să devină controversat pe scena globală, cu mai multe democrații occidentale importante, precum Franța, Germania, Marea Britanie și Canada, anunțând că nu vor participa la prima reuniune condusă de Donald Trump.
Aproximativ 20 de state și-au anunțat aderarea la Consiliul Păcii, inclusiv Albania, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Belarus, Bulgaria, Egipt, Ungaria, Israel, Kazahstan, Maroc, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Agenția Reuters a observat că puține dintre aceste state sunt democrații consolidate. Franța a declarat oficial că nu va participa, menționând riscul ca noul organism să intre în conflict cu atribuțiile ONU, iar Trump a sugerat impunerea unor taxe comerciale punitive pentru a presa Parisul să se alăture.
Carta Consiliului prevede ca fiecare stat membru să contribuie cu 1 miliard de dolari pentru a face parte din această structură. Documentul promite asigurarea unei păci durabile în zonele afectate de conflict și solicită un mecanism internațional mai flexibil și mai eficient, formulare interpretată de unii diplomați ca o critică indirectă la adresa ONU. Deși a fost creat ca administrație de tranziție pentru implementarea unui plan în 20 de puncte privind Gaza, noua structură nu mai menționează explicit Gaza în carta sa actuală.
Carta acordă președintelui SUA un rol dominant, având capacitatea de a convoca reuniuni, bloca decizii ale Consiliului Executiv și revoca membri. Înlocuirea sa ar putea avea loc doar prin demisie voluntară sau printr-un vot unanim al unui executiv format din persoane numite de el. Într-un discurs din ianuarie, Trump a caracterizat Consiliul drept „unul dintre cele mai consecvente organisme create vreodată în istoria lumii” și a sugerat că, odată complet funcțional, acesta ar putea interveni și în alte situații de conflict.
Mai multe capitale occidentale privesc noua structură ca pe un posibil rival direct al ONU, iar concentrarea puterii într-un mecanism dominat de un singur lider ridică întrebări legate de echilibrul instituțional și legitimitatea deciziilor. În acest context geopolitic tensionat, proiectul „Consiliului Păcii” riscă să adâncească diviziunile dintre SUA și unii dintre aliații săi tradiționali.
Italia a anunțat, de asemenea, că intenționează să participe la Consiliul pentru Pace ca țară observatoare. Premierul italian, Giorgia Meloni, a declarat că Washingtonul a invitat Italia să se alăture, ceea ce a descris ca fiind o „soluție bună”. Meloni a subliniat importanța unei prezențe italiene și europene pentru stabilizarea situației în Orientul Mijlociu.
Trump a lansat oficial Consiliul pentru Pace la Forumul Economic Mondial de la Davos.
