Patronatele din România trag un semnal de alarmă cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri
Uniunea Națională a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est și alte patronate din România avertizează asupra efectelor negative generate de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), considerat „profund nociv” pentru mediul de afaceri și pentru perspectivele de creștere economică. Daniel Moraru, președintele UNPR Sud-Est, afirmă că această taxă „nu este o reformă fiscală, ci o frână brutală pusă exact pe motorul creșterii economice”.
Presiunea mediului de afaceri pentru eliminarea IMCA este în creștere, iar argumentele patronatelor, susținute cu date concrete și analize de impact, obligă Guvernul să ia o decizie crucială pentru viitorul economiei românești. Conform datelor financiare pentru anul 2024, 61% dintre companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro sunt afectate de impozitul actual. Dintre acestea, aproximativ 20% erau deja pe pierdere înainte de introducerea taxei, 10% au intrat pe pierdere exclusiv din cauza IMCA, iar 70% au raportat o erodare semnificativă a profitabilității.
Moraru explică faptul că „impozitul are un caracter puternic prociclic, lovind în companii aflate deja în dificultate și penalizând suplimentar firmele care fac investiții semnificative”. El subliniază că taxa, bazată pe vânzări și nu pe profit, afectează exact comportamentele economice pe care statul ar trebui să le încurajeze. Sectorul cel mai grav afectat este comerțul, care concentrează 45% din companiile impactate, urmat de producție (25%) și servicii profesionale (20%). Efectele negative ale IMCA se propagă în lanțurile de aprovizionare, în industrie și în zonele cu valoare adăugată ridicată, afectând competitivitatea economiei românești.
Moraru avertizează că „chiar și pentru companiile care nu ating pragurile critice, ratele efective de impozitare rămân prohibitive”. Extinderea IMCA de 0,5% la toate firmele, prin eliminarea plafonului de 50 de milioane de euro cifră de afaceri, ar afecta 35% din totalul companiilor din România, dintre care peste 70% se află deja pe pierdere.
Patronatele solicită eliminarea completă a impozitului minim pe cifra de afaceri și revenirea la un sistem fiscal previzibil, care să taxeze profitul real, nu volumul activității economice. Moraru afirmă că „menținerea, chiar și într-o formă redusă, a IMCA transmite investitorilor un semnal de impredictibilitate și ostilitate față de capital. România are nevoie de stabilitate și de politici fiscale care să stimuleze investițiile, nu să le penalizeze”.
Premierul Ilie Bolojan a avut o întâlnire recentă cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, unde s-a discutat despre stabilitatea regimului fiscal al microîntreprinderilor, accesul la finanțare și aplicarea IMCA. El a declarat că subiectul impozitului minim pe cifra de afaceri este un punct important pe agenda executivului, iar decizia finală va fi luată „în sprijinul companiilor”. De asemenea, discuțiile au inclus și creșterea salariului minim, o obligație asumată prin PNRR, PSD solicitând majorarea acestuia la 4.500 de lei, față de nivelul actual de 4.080 lei.
