Industria de procesare a cărnii din România se confruntă cu provocări majore în 2025
Industria de procesare a cărnii din România a traversat în 2025 una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, confruntându-se cu creșterea costurilor, pierderea facilităților fiscale și evoluția pestei porcine africane. Perspectivele pentru 2026 sugerează o continuare a acestui trend, în contextul scăderii consumului și al presiunilor fiscale generate de deciziile Guvernului.
Directorul executiv al Asociației Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase, a afirmat că „anul 2025 a fost un an dificil, cu o presiune foarte mare pe bugetele companiilor”. Industria alimentară, considerată un sector strategic al economiei, a pierdut facilitățile fiscale care erau inițial acordate până în 2028, ceea ce a determinat un efort financiar semnificativ din partea procesatorilor de carne pentru a susține salariile angajaților. Creșterea salariului minim brut pe economie a generat majorări salariale care au fost necesare pentru menținerea forței de muncă existente, iar companiile au suportat plata taxelor, ceea ce a reprezentat un efort financiar imens.
În 2025, procesatorii au fost obligați să optimizeze fiecare operațiune și să restrângă activitățile care, în mod obișnuit, erau finanțate. Tănase a menționat că rezultatele financiare ale acestui an au fost influențate de majorarea taxelor, creșterea accizelor, liberalizarea prețului la energie și devalorizarea monedei naționale, având în vedere că majoritatea facturilor sunt calculate în euro. Companiile au fost nevoite să se rentabilizeze și să optimizeze fiecare operațiune.
Un alt factor complicat este evoluția pestei porcine africane, care afectează România din iulie 2017. Șansele de a obține statutul de țară indemne de această boală sunt din ce în ce mai îndepărtate, având un impact direct asupra întregului lanț de aprovizionare și asupra balanței comerciale. Tănase a estimat că pierdem aproximativ 100 de milioane de euro pe an doar pe relația cu Marea Britanie, din cauza interdicțiilor la exportul anumitor produse din carne.
În acest context, Tănase a subliniat că majoritatea companiilor de procesare a cărnii nu au avut așteptări optimiste legate de performanțele financiare în 2025. Apreciind că 2026 va continua pe aceeași direcție, ea a menționat anunțatele majorări de taxe și liberalizări, precum și scăderea consumului, care obligă procesatorii să analizeze cu atenție oportunitățile de investiții.
În ciuda dificultăților, procesatorii au venit în întâmpinarea consumatorilor cu o gamă variată de produse pentru Crăciun și Anul Nou, menționând că majorările de prețuri, de aproximativ 8% față de anul anterior, sunt rezultatul impactului cumulativ al creșterilor de taxe, costurilor energiei și combustibilului. Tănase a subliniat că procesatorii nu au majorat prețurile în perioada sărbătorilor.
În ceea ce privește carnea de porc, atât de căutată în acest sezon, există adaosuri comerciale plafonate pentru anumite categorii de carne. Conform datelor Comisiei de Clasificare a Carcaselor, prețul cărnii de porc a fost cu aproximativ 19% mai mic față de anul trecut la sfârșitul lunii noiembrie. Totuși, producția internă de carne de porc a înregistrat un ușor reviriment în primul semestru din 2025, cu o creștere de peste 8% față de aceeași perioadă din 2024, în timp ce importurile au scăzut cu aproximativ 10,5%.
În privința consumului, Tănase a semnalat o contracție generală, iar produsele din carne nu au fost ocolite. „Pe fondul scăderii puterii de cumpărare, consumatorul cumpără în cantitate mică și este foarte atent la preț”, a concluzionat ea.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 2023, consumul mediu anual pe locuitor a fost de 38,4 kg carne de porc, 29 kg carne de pasăre, 5 kg carne de bovine și 2,7 kg carne de ovine și caprine. Consumul total de produse din carne este estimat la 17-18 kg anual pe locuitor.
Asociația Română a Cărnii a fost înființată în 1999 și are ca membri 52 de societăți comerciale care realizează peste 60% din producția națională de mezeluri.
