Manole (Muncă): „Aducerea muncitorilor din afara UE generează tensiuni și nemulțumiri, alimentând impresia că statul nu reușește să ofere oportunități adecvate pentru cetățenii săi”
Fenomenul lucrătorilor străini a devenit o realitate constantă în România, fiind deja un simptom al unei piețe a muncii dezechilibrate. Tot mai mulți angajatori aleg să recruteze forță de muncă din afara Uniunii Europene, în timp ce o parte semnificativă dintre români refuză anumite locuri de muncă sau continuă să plece către piețe externe mai atractive. Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat că românii sunt înlocuiți de muncitori din afara UE din cauza unor condiții de muncă care nu mai sunt acceptabile pentru cetățeni, inclusiv salarii insuficiente și domenii considerate prea dificile sau slab plătite.
Problema nu este doar lipsa de personal, ci și criza de atractivitate a muncii în România. Atunci când cetățenii nu consideră un loc de muncă suficient de bun pentru a rămâne în țară, situația devine alarmantă. Declarația ministrului a venit într-un moment în care prezența lucrătorilor străini este tot mai evidentă în sectoare precum construcțiile, HoReCa, livrări, logistică și servicii. Aceștia sunt percepuți de angajatori ca o soluție rapidă la problema structurală a lipsei personalului disponibil și dispus să lucreze în condițiile actuale.
Totuși, această tendință ridică întrebări profunde despre motivele pentru care românii nu găsesc piața internă atractivă. Înlocuirea românilor cu muncitori din afara UE poate fi văzută ca o adaptare a pieței, dar pe plan social ea generează tensiuni și frustrări, alimentând percepția că statul nu reușește să creeze condiții favorabile pentru cetățenii săi. Aceasta sugerează că dezechilibrul este unul sistemic, nu marginal.
Lucrătorii străini nu trebuie considerați țapi ispășitori pentru o problemă pe care nu au creat-o. Aceștia vin acolo unde există cerere și unde angajatorii îi percep ca o resursă mai stabilă. Problema reală constă în incapacitatea României de a-și păstra și motiva propria forță de muncă. Anii de politici incoerente, salariile insuficiente și migrarea externă masivă au dus la o situație în care românii preferă să caute oportunități în afaceri externe. Dacă diferența dintre câștigul din țară și cel din străinătate rămâne semnificativă, iar condițiile de muncă continuă să fie percepute ca slabe, înlocuirea românilor cu muncitori din afara UE devine o consecință inevitabilă.
Ministrul Muncii a subliniat o problemă fundamentală a economiei românești: nu este vorba doar despre cine ocupă un post, ci de ce acel post nu mai este atractiv pentru români. Soluțiile trebuie să vină dintr-o discuție serioasă despre salarii, demnitatea muncii și perspective reale pentru cei care ar trebui să constituie baza pieței muncii din România. Fenomenul lucrătorilor străini reflectă o problemă mai profundă. România nu pierde doar oameni; pierde capacitatea de a-i convinge că merită să rămână. Dacă această tendință continuă, înlocuirea românilor cu muncitori din afara UE va fi văzută nu ca o soluție economică, ci ca o dovadă a eșecului statului și economiei de a-și păstra cetățenii aproape.
