Majoritatea angajaților integrează inteligența artificială în sarcinile lor zilnice
Companiile pierd până la 40% din productivitatea generată de inteligenţa artificială din cauza lacunelor din strategia de resurse umane, în timp ce 88% dintre angajaţi folosesc inteligenţa artificială la locul de muncă pentru activităţi de bază, precum căutarea informaţiilor (56%) sau sintetizarea documentelor (34%). Aceste date provin dintr-un studiu EY recent.
Deşi aproape nouă din zece angajaţi utilizează inteligenţa artificială în activitatea lor zilnică, utilizarea acesteia se limitează în mare parte la activităţi de bază. Doar 5% dintre aceştia folosesc acest instrument într-un mod avansat, care transformă modul în care muncesc. Există, de asemenea, îngrijorări legate de utilizarea inteligenţei artificiale la locul de muncă; 37% dintre angajaţi se tem că dependenţa excesivă de aceasta le-ar putea eroda competenţele şi cunoştinţele profesionale.
Un procent de 64% dintre angajaţii chestionaţi au raportat o creştere a volumului de muncă din cauza presiunii de a performa, însă doar 12% afirmă că beneficiază de instruire suficientă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, care să le permită valorificarea deplină a avantajelor în materie de productivitate. De asemenea, doar 5% dintre aceştia consideră că valorifică la maxim inteligenţa artificială pentru a-şi desfăşura sau transforma activitatea profesională. În compensaţie, 37% dintre angajaţii sondaţi declară că folosesc propriile soluţii de inteligenţă artificială la locul de muncă.
Studiul evidenţiază o discrepanţă importantă: adoptarea inteligenţei artificiale şi a noilor tehnologii nu are o fundaţie solidă în ceea ce priveşte strategia de resurse umane (cultură slabă, instruire ineficientă şi sisteme de recompensare neconcordante), beneficiile potenţiale ale inteligenţei artificiale fiind semnificativ diminuate. Organizaţiile care reuşesc să integreze eficient resursele umane şi tehnologia produc o valoare mult mai mare, dar doar 28% dintre companii afirmă că sunt pe cale să realizeze acest deziderat.
Succesul adoptării inteligenţei artificiale în organizaţii nu depinde doar de tehnologie, ci mai ales de modul în care resursele umane sunt pregătite să o integreze. Studiul relevă că majoritatea angajaţilor utilizează IA doar pentru sarcinile de bază, iar o strategie de resurse umane solidă devine esenţială pentru a transforma potenţialul de productivitate în realitate.
Gradul de sănătate a resursei umane s-a majorat la nivel global cu 10% faţă de anul precedent, reflectând o satisfacţie mai mare a angajaţilor faţă de remuneraţie, dezvoltare şi cultură organizaţională. Această îmbunătăţire coincide cu o reducere a intenţiei de a demisiona la 29%, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani.
În privinţa culturii organizaţionale, angajaţii care beneficiază de peste 81 de ore de instruire anuală în domeniul inteligenţei artificiale raportează un câştig mediu de productivitate de 14 ore pe săptămână. Totuşi, există o probabilitate cu 55% mai mare ca aceşti angajaţi să părăsească organizaţia, deoarece competenţele în domeniul inteligenţei artificiale sunt foarte căutate. Angajatorii pot atenua problemele legate de retenţie prin oferirea unor pachete de remuneraţie totală cuprinzătoare.
Studiul subliniază tensiunile dintre factorul uman şi integrarea inteligenţei artificiale în cinci domenii cheie: excelenţa în adoptarea inteligenţei artificiale, învăţarea, robusteţea resursei umane, cultura organizaţională şi structurile de remunerare. Organizaţiile care performează în aceste domenii obţin un „avantaj al resursei umane” şi o valoare transformatoare de pe urma inteligenţei artificiale.
Transformarea generată de inteligenţa artificială se măsoară prin capacitatea organizaţiilor de a construi o cultură care valorizează oamenii, învăţarea continuă şi colaborarea în contextul adoptării acestei tehnologii. Rezultatele obţinute în prezent sunt modeste, iar companiile care investesc strategic în robusteţea resursei umane reuşesc să obţină performanţe transformatoare.
