Limba rusă, exclusă din dezbaterile parlamentare de la Chișinău
Parlamentul Republicii Moldova, dominat de partidul pro-european PAS al președintei Maia Sandu, a adoptat joi în primă lectură un nou Cod privind organizarea și funcționarea Legislativului, care introduce reguli stricte privind utilizarea limbii române în plen. Această decizie interzice traseismul politic și a provocat proteste din partea opoziției pro-ruse și a unor formațiuni de dreapta, care au acuzat puterea de cenzură și au părăsit sala de ședințe.
Noile reguli prevăd că limba de lucru în Parlament va fi limba română, iar intervențiile deputaților în ședințele plenare vor trebui susținute în limba oficială a statului. Igor Talmazan, deputatul PAS care a prezentat proiectul, a afirmat că parlamentarii vor putea continua să folosească și limbi minoritare, însă instituțiile statului trebuie să funcționeze în limba română. „Dar limba care trebuie folosită în instituțiile statului este limba noastră oficială – româna”, a subliniat acesta.
Până acum, limba rusă avea statut de limbă „interetnică”, iar documentele parlamentare erau traduse în mod obișnuit. Această schimbare marchează o reorientare majoră a politicii lingvistice moldovenești. Adoptarea proiectului a generat reacții dure din partea opoziției. Deputatul comunist Constantin Starîș a acuzat partidul de guvernământ că afectează legitimitatea Parlamentului, sugerând că următorul pas ar fi ca PAS să anuleze alegerile. Alexandru Verșinin, reprezentant al partidului de dreapta Democrația Acasă, a comentat că noile reguli afectează democrația, spunând: „Astăzi ne închid gura. Mâine vor decide care jurnaliști pot sau nu pot pune întrebări”.
În urma acestor declarații, președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a sancționat pe Verșinin pentru „lipsă de respect”, iar parlamentarii opoziției au părăsit sala de ședințe în semn de protest. Noul Cod parlamentar introduce, de asemenea, reguli stricte privind migrația politică după alegeri. După adoptarea finală a proiectului, deputații neafiliați care au părăsit o fracțiune parlamentară nu vor mai putea adera la o altă fracțiune. Nu vor putea fi create grupuri parlamentare pentru partide care nu au intrat în Parlament în urma alegerilor sau pentru formațiuni declarate neconstituționale ori interzise.
Proiectul urmează să fie comasat, înaintea votului final, cu legea privind statutul, conduita și etica deputaților. Într-un context politic plin de tensiuni la Chișinău, un sondaj recent relevă o perspectivă interesantă asupra opiniei românilor cu privire la Republica Moldova. Conform sondajului „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat de INSCOP Research, aproape două treimi dintre români consideră că o eventuală unire cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai puternică.
63,4% dintre respondenți sunt de părere că unirea cu Republica Moldova ar fortifica România, comparativ cu 53,6% în mai 2019. 27,2% consideră că ar deveni mai slabă, iar 3,9% nu au o opinie definită. Întrebați despre siguranța țării, 50,4% dintre români cred că unirea ar face România mai sigură, în timp ce 37,4% cred că ar fi mai nesigură. În ceea ce privește prosperitatea economică, 49,5% consideră că unirea ar face România mai bogată.
Votanții PNL și USR și tinerii sub 30 de ani cred într-o proporție mai mare că unirea ar îmbunătăți puterea, siguranța și bogăția României. În schimb, votanții AUR și cei din mediul rural au tendința de a considera că unirea ar duce la o țară mai slabă și mai nesigură. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a observat că românii privesc unirea cu Moldova mai degrabă ca o investiție strategică decât o povară administrativă, deși există diviziuni semnificative în opinia publicului pe dimensiunile economice și de securitate.
Directorul INSCOP a concluzionat că viitorul unirii va depinde mai puțin de argumentele istorice și mai mult de capacitatea elitelor politice de a construi o narațiune credibilă despre securitate, dezvoltare și integrare economică.
