Control deficitar în Portul Constanța pentru produsele agroalimentare
În Portul Constanța, doar 0,033% din cantitățile de alimente importate sunt efectiv verificate, ceea ce ridică semne de întrebare asupra siguranței alimentare în România. Această cifră înseamnă că, din trei tone de alimente importate, se testează doar 0,5 kilograme. Restul alimentelor intră pe piața românească bazându-se pe un sistem de încredere și pe certificatele de conformitate ale exportatorilor.
Autoritățile române se bazează pe documentele însoțitoare ale produselor, cum ar fi certificatul de conformitate și declarația de origine, fără a efectua teste sau analize efective. Această abordare este susținută de faptul că statul nu dispune de suficiente resurse financiare pentru a efectua controale adecvate. Conform Consiliului Economic și Social, controalele necesare ar presupune testarea a 25 de tone din importurile lunare, însă bugetele disponibile nu permit acest lucru.
Consecințele acestei practici sunt alarmante. România importă alimente din țări cu standarde diferite și reglementări mai relaxate, iar aceste produse ajung pe mesele românilor fără a fi testate pentru reziduuri de pesticide, metale grele, agenți patogeni sau alte substanțe nocive. Încrederea în certificatele exportatorilor, care nu sunt verificați, amplifică riscurile pentru sănătatea publică.
Lipsa de transparență în sistemul de control agroalimentar generează o situație în care cetățenii nu pot ști ce consumă, iar autoritățile nu efectuează verificări. Statul nu alocă resurse suficiente pentru a îmbunătăți această situație, iar inițiativele legislative menite să introducă zone de testare pentru produsele non-UE au fost respinse sau amânate din cauza lipsei de fonduri.
Problema persistă, în ciuda gravității acesteia. Absența măsurilor urgente din partea instituțiilor de stat care ar trebui să monitorizeze riscurile la sănătatea publică sugerează o toleranță sistematică față de această situație. În fiecare zi, un flux necontrolat de alimente de origine incertă intră în țară, fără ca instituțiile de securitate să reacționeze corespunzător.
România se află într-un moment critic și are nevoie de o schimbare radicală în gestionarea controlului agroalimentar. Statul trebuie să aloce resursele necesare pentru a verifica alimentele importate sau să accepte că riscă sănătatea cetățenilor prin încrederea oarbă în exportatori. În prezent, se pare că a ales cea de-a doua variantă, iar instituțiile de securitate sunt complici prin inacțiune.