România: Încă departe de a deveni „grânarul Europei” din cauza infrastructurii deficitare
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat recent că România „a devenit grânarul Europei”, susținând că extinderea sistemelor de irigații va consolida poziția țării în fruntea producătorilor agricoli din Uniunea Europeană. Totuși, realitatea economică și logistică evidențiază o problemă strategică majoră: lipsa infrastructurii de stocare și distribuție a îngrășămintelor esențiale.
În prezent, România a reabilitat 1,6 milioane de hectare în sistemul de irigații, din care o parte semnificativă a fost finanțată din bugetul de stat. Obiectivul pentru 2027 este atingerea pragului de 2,7 milioane de hectare. Organizațiile de udători au primit sprijin european de 1,5 milioane de euro pentru infrastructura secundară de irigații, inclusiv echipamente precum pivotii și alte sisteme utilizate direct de fermieri. Această abordare a permis României să ajungă la 1,6 milioane de hectare irigate în cultura de porumb.
Ministrul Barbu a precizat că, în sistem irigat, România produce în prezent între 12 și 14 milioane de tone de porumb. El a afirmat că, în perioada următoare, România poate produce aproape 18-19 milioane de tone de porumb, subliniind că „nimeni nu poate produce la nivelul Uniunii Europene această cantitate de porumb”. Cu 2,7 milioane de hectare în sistem irigat, ministrul susține că „nimeni nu ne mai poate bate, la nivelul Uniunii Europene”. Planul ministerului este ca, până în 2027, suprafața irigată să ajungă la această cifră.
Pe lângă sectorul vegetal, Barbu a discutat și despre potențialul României în zootehnie, afirmând că, având un potențial agricol vast și o suprafață agricolă extinsă, România poate deveni cel mai mare jucător pe partea de zootehnie la nivelul Uniunii Europene, dacă se investește adecvat în fermele de scroafe de reproducție și fermele de pui.
Cu toate acestea, în ciuda discursului oficial care subliniază potențialul agricol uriaș al României, se ridică o problemă critică: pentru a fi cu adevărat grânarul Europei, hambarele de îngrășăminte nu pot fi goale. România dispune de pământ fertil și climă favorabilă, dar infrastructura de aprovizionare cu îngrășăminte și alte inputuri agricole rămâne o vulnerabilitate strategică. Investițiile în irigații sunt esențiale, dar fără o strategie coerentă privind aprovizionarea cu resurse agricole fundamentale, creșterea producției riscă să rămână un vis îndepărtat. Statul trebuie să asigure nu doar capacitatea de producție, ci și disponibilitatea constantă a inputurilor necesare pentru a susține o agricultură competitivă la nivel european.
