Impactul recesiunii asupra economiei românești
Ratele românilor la bănci ar putea crește cu până la 50% după ce România a intrat în recesiune. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut. Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Finanțe afirmă că țara a trecut la un nou model economic, care nu mai este bazat pe consum.
„Una dintre consecințele imediate ale intrării României în recesiune este creșterea costului cu riscul de țară, care se regăsește în dobânzile la credite. Atât creditele corporate, cât și cele de retail (de consum, ipotecare, de studii, precum și leasingul) conțin dobânzi variabile, de tipul ROBOR, care vor crește cu 2-3 puncte procentuale. Un ROBOR la trei luni, care este în prezent 5,83%, va putea ajunge la 8,83% în aproximativ o lună. Aceasta nu va duce doar la creșterea ratelor lunare, ci va amplifica și inflația, crescând prețurile la alimente, energie și chirie. Comercianții, care iau credite, vor transmite aceste costuri în lanț. De asemenea, va crește costul la care se împrumută statul, ceea ce va necesita măsuri suplimentare de austeritate și o nouă creștere a taxelor.
Se preconizează și o creștere a șomajului, deoarece multe IMM-uri și afaceri individuale vor fi în dificultate. La finalul semestrului, este așteptat un împrumut din partea FMI, condiționat de reforme și sacrificii suplimentare pentru populație.
Românii resimt recesiunea economică, iar specialiștii avertizează că, în condițiile în care salariile nu țin pasul cu inflația, venitul real scade, afectând puterea de cumpărare. În unele cazuri, apar șomajul sau reducerea programului de lucru, obligând gospodăriile să taie din cheltuieli.
Într-o recesiune tehnică ușoară, efectele pot fi subtile: nu există concedieri în masă, ci o scădere lentă a veniturilor reale și o prudență mai mare în cheltuieli. Prețurile mai mari la alimente, energie, chirie și credite ipotecare comprimă bugetele, iar familiile pot reduce economiile sau se pot îndatora mai mult pentru a menține nivelul de trai.
Creșterea ratelor dobânzilor și standardele de credit mai stricte îngreunează refinanțarea împrumuturilor, obținerea de credite ipotecare sau de consum, amplificând stresul pentru gospodăriile îndatorate. De obicei, familiile reduc mai întâi cheltuielile „discreționare”: ieșirile în oraș, vacanțele, achizițiile mari, hobby-urile și activitățile extracurriculare ale copiilor, optând pentru alternative mai ieftine.
Economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului față de trimestrele anterioare. Conform INS, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% în termeni reali. Aceasta a fost a doua scădere consecutivă, după o scădere de 0,1% în trimestrul III.
Comparativ cu același trimestru din anul 2024, PIB-ul, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creștere de 0,1%, iar în anul 2025, comparativ cu 2024, PIB-ul s-a majorat cu 0,6%. INS a revizuit estimările privind evoluția PIB-ului din primele trei trimestre ale anului 2025, ajustând datele anterioare pentru a reflecta noile informații.
