Impactul fumatului precoce: cum amprentele acestuia ne urmăresc chiar și după ce ne oprim
Fumatul este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare, iar cercetările recente arată că vârsta la care cineva începe să fumeze poate avea un impact semnificativ asupra sănătății inimii și a creierului, chiar și după abandonarea acestui obicei.
Un debut timpuriu, un risc mai mare pentru fumători
Un studiu realizat de cercetători de la Spitalul Universitar Național din Seul a analizat datele medicale a peste 9,2 milioane de adulți, investigând legătura dintre debutul fumatului și riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces. Studiul a inclus aproape 9,3 milioane de persoane care au participat la evaluări medicale în anul 2009, toate fiind sănătoase din punct de vedere cardiovascular la momentul respectiv. Dintre participanți, aproximativ 3,7 milioane erau fumători.
Rezultatele analizei
Pe parcursul unei perioade de urmărire de până la 9,3 ani, cercetătorii au studiat incidența infarctelor, accidentelor vasculare cerebrale și deceselor, corelând aceste date cu alți factori de risc precum vârsta, sexul, greutatea corporală, tensiunea arterială, colesterolul, diabetul, consumul de alcool și nivelul de activitate fizică.
Analiza a arătat că persoanele care au început să fumeze înainte de 20 de ani și care au fost fumători înrăiți (definiți ca fumând peste 20 de pachete pe an) au avut cele mai ridicate riscuri. Cei care au renunțat la fumat au rămas expuși unui risc crescut comparativ cu nefumătorii:
- riscul de infarct a fost de peste două ori mai mare;
- riscul de accident vascular cerebral a fost cu aproximativ 80% mai ridicat;
- mortalitatea generală a fost semnificativ crescută.
Cei care au început să fumeze înainte de vârsta de 15 ani au prezentat cele mai mari riscuri pentru toate categoriile analizate: boli cardiovasculare, infarct, AVC și deces.
Importanța vârstei de debut
Riscurile rămân ridicate chiar și după ajustarea în funcție de cantitatea totală de țigări fumate, inclusiv în cazul celor care au început devreme, dar au renunțat relativ rapid. Cercetătorii concluzionează că, cu cât fumatul începe mai devreme, cu atât fiecare țigară provoacă mai multe daune în timp.
Specialiștii sugerează că persoanele care încep să fumeze devreme sunt mai predispuse să adopte și alte comportamente nocive, precum consumul excesiv de alcool, sedentarismul și o dietă bogată în alimente procesate.
Mesajul cercetătorilor
Rezultatele studiului subliniază necesitatea intensificării mesajelor antifumat adresate adolescenților. Inițierea timpurie a fumatului sugerează o dependență mai puternică de acest comportament nociv, iar riscurile cardiovasculare cresc în funcție de vârsta de debut și intensitatea fumatului.
Studii recente din SUA susțin aceste descoperiri, arătând că chiar și două–cinci țigări pe zi pot crește riscul de insuficiență cardiacă cu 50% și riscul de deces cu 60%. Deși riscul cardiovascular scade semnificativ în primii zece ani după renunțarea la fumat, acesta rămâne mai mare chiar și la 30 de ani după ultima țigară, comparativ cu persoanele care nu au fumat niciodată.
