Guvernul a aprobat bugetul național pentru 2026
Guvernul a adoptat joi seara proiectul bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru 2026, care va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și aprobat. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că acest buget reprezintă „primul pas important pentru reintrarea României pe traiectoria reducerii deficitului”, în contextul economic marcat de volatilitate, fluctuații semnificative ale dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibil, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Guvernul a adoptat, de asemenea, o ordonanță pentru simplificarea procedurilor administrative în autorizarea investițiilor mari, ridicând pragul pentru analiza investițiilor străine de la 2 milioane de euro la 5 milioane de euro. Procedurile de mediu vor avea un termen redus cu aproximativ 40 de zile, de la circa 125 la 85 de zile.
Printre deciziile importante se numără majorarea salariului minim brut pe țară cu 6,8%, de la 1 iulie 2026, atingând suma de 4.325 lei. De asemenea, a fost aprobată prelungirea și majorarea schemei de ajutor de stat pentru transportatori, compensarea creșterii accizei la motorină fiind crescută de la 0,65 bani la 0,85 bani, cu revizuire la fiecare trei luni.
Premierul Bolojan a exercitat presiune asupra Ministerului Muncii pentru implementarea salarizării unice, angajament inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență, și a subliniat necesitatea unui sistem durabil pentru a evita diferențele de salarizare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat că declarația unică va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, autoritățile locale primind 7 miliarde în plus, reprezentând aproape 20% din surplus.
Bugetul a generat nemulțumiri în rândul social-democraților, care au cerut alocări mai mari pentru anumite domenii. Bolojan a replicat că „nu am face decât să repetăm greșeala anilor trecuți” și a provocat PSD-ul să inițieze moțiuni de cenzură dacă nu sunt mulțumiți.
Tensiunile au fost evidente și în legătură cu alocările bugetare, criticile vizând majorarea bugetului SRI în timp ce se reduc alocările pentru educație și sănătate. Bolojan a apărat aceste decizii, calificând criticile drept „simpliste și strict contabile”. Guvernul își propune să reducă deficitul fără a diminua investițiile publice, mai ales în contextul finalizării proiectelor finanțate prin PNRR.
Bugetul include resurse pentru cofinanțarea proiectelor locale și finalizarea proiectelor europene, iar premierul a menționat că este crucial ca România să nu piardă fonduri. O direcție importantă a reformei administrative este reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului cu aproximativ 10% în administrația centrală și locală, economiile fiind redirecționate către servicii publice esențiale și investiții.
Bolojan a concluzionat că structura bugetului este construită pe prognoze prudente și urmărește stabilitatea economică, având predicții moderate privind creșterea economică și reducerea inflației. El a evidențiat importanța pachetului de relansare și a simplificării administrative pentru a crea condiții favorabile pentru economia României în anii următori.