Gripa: Pericolele nevăzute pentru inimă și creier pe care trebuie să le cunoști
Gripa rămâne una dintre cele mai subestimate boli infecțioase, deși impactul său asupra organismului poate fi mult mai sever decât al unei simple răceli. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, gripa sezonieră afectează anual între 5 și 10% dintre adulți și până la 30% dintre copii, provocând milioane de cazuri care necesită îngrijire medicală și zeci de mii de decese asociate complicațiilor.
Cum se manifestă gripa
Gripa este o infecție virală acută a tractului respirator, cauzată de virusurile gripale de tip A și B. Aceasta se instalează rapid, în 24–48 de ore de la expunere, și determină un răspuns inflamator sistemic puternic, explicând severitatea simptomelor.
Printre principalele manifestări se numără:
- Dureri musculare și articulare (mialgii): cauzate de inflamația sistemică și de citokinele proinflamatorii care acționează asupra fibrelor musculare și articulațiilor.
- Febră și frisoane: febra poate depăși 39–40°C, iar frisoanele reflectă efortul organismului de a atinge noul prag termic.
- Oboseală extremă: rezultatul consumului mare de energie pentru răspunsul imun și al perturbării somnului.
- Tuse și simptome respiratorii: tusea persistentă apare din cauza iritării mucoasei bronșice, în timp ce congestia nazală și rinita sunt frecvente, dar mai puțin intense decât la răceală.
Complicațiile respiratorii ale gripei
Printre cele mai frecvente și grave complicații se numără:
- Pneumonia gripală: virală, bacteriană sau mixtă, responsabilă pentru majoritatea spitalizărilor și deceselor asociate gripei. Se manifestă prin durere toracică, dificultăți de respirație și tuse productivă sau seacă.
- Infecțiile sinusurilor și ale urechii: sinuzita și otita medie sunt frecvente la copii și se manifestă prin dureri faciale, febră și secreții purulente.
Riscurile cardiovasculare
Studiile arată că gripa crește semnificativ riscul de infarct miocardic, mai ales în săptămâna imediat următoare unui episod gripal, din cauza inflamației sistemice și a destabilizării plăcilor de aterom. Aproximativ 10–12% dintre pacienții spitalizați dezvoltă complicații cardiace, inclusiv miocardită, aritmii sau insuficiență cardiacă acută.
Complicații neurologice și musculare rare
În cazuri rare, gripa poate afecta sistemul nervos central sau musculatura:
- Encefalita: se manifestă prin confuzie, convulsii și pierderea conștienței, fiind o urgență medicală cu mortalitate ridicată.
- Miozita și rabdomioliza: inflamația musculară severă poate duce la distrugerea fibrelor musculare și afectarea rinichilor.
Copiii mici și vârstnicii prezintă cel mai mare risc de complicații. Sistemul imunitar incomplet la copii și imunosupresia legată de vârstă la seniori fac ca gripa să fie mai periculoasă pentru aceste categorii. În cazul adulților în vârstă, imobilizarea poate duce la pierderea masei musculare și scăderea echilibrului, crescând riscul de căderi și de deteriorare funcțională.
Când să mergi de urgență la medic
Semnele de alarmă includ: dificultăți de respirație, durere toracică persistentă, confuzie, convulsii, deshidratare severă și febră care nu scade. La copii, atenție la respirația rapidă, colorația albăstruie a buzelor, lipsa reacției și scăderea urinării.
