Contaminare posibilă cu petrol în zona Neptun Deep, semnalată de Greenpeace
Greenpeace România a tras un semnal de alarmă privind sănătatea ecosistemului Mării Negre și responsabilitatea companiilor OMV Petrom și Romgaz, implicate în proiectul Neptun Deep. Pe 10 martie 2026, imagini realizate de sateliți au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore. Pata de poluare s-a extins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km², echivalentă cu 6.300 de terenuri de fotbal.
Autoritatea Navală Română (ANR) nu a trimis o echipă de constatare pe mare, clasând cazul din birou. Greenpeace subliniază că, indiferent de subcontractarea navelor de suport sau a platformelor utilizate, responsabilitatea morală pentru aceste incidente revine direct companiilor titulare ale proiectului Neptun Deep. Analizând traseele maritime (date AIS – Automatic Identification System), sursa potențială a deversării masive a fost identificată ca fiind nava suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore multifuncțional care deservește platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. Ruta acestei nave s-a suprapus parțial cu urma de poluanți identificată de satelit.
În urma solicitărilor Greenpeace, ANR a recunoscut că a primit o notificare în sistemul informatic de monitorizare (CleanSeaNet) cu privire la acest eveniment, dar nu a trimis nicio echipă pe mare pentru a verifica situația. Autoritatea a considerat evenimentul „irelevant din punct de vedere operațional” din cauza distanței mari față de țărm. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a amânat transmiterea unui răspuns către Greenpeace, cerând o prelungire a termenului legal la 30 de zile. Greenpeace acuză un cerc vicios al nepăsării, susținând că autoritățile refuză să verifice poluarea din larg, mai ales dacă aceasta nu afectează plajele turiștilor.
Alin Tănase, Coordonator Campanii Greenpeace România, a declarat: „Să închizi un potențial caz de poluare pe o suprafață de 45 km² doar pentru că în notificare nu este menționată o cantitate masivă de poluanți sau pentru că acesta nu se deplasează spre o zonă sensibilă, este o capitulare în fața marilor poluatori.” România își propune să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar planul de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi este doar pe hârtie și rar testat în realitate, având instituții care recunosc că nu dispun de nave pentru a ieși în larg.
Specialiștii Greenpeace au un grad de încredere foarte ridicat în ceea ce privește existența incidentului de poluare, detectat prin sateliții radar Copernicus/Sentinel-1, procesat prin sistemul de inteligență artificială Cerulean și validat manual de experți în analiză oceanografică. Aceștia au confirmat că pata identificată are caracteristicile unui amestec de uleiuri și fluide specifice navelor, substanțe care nu ar trebui să ajungă în mare.
Între 2022 și 2025, Greenpeace România a identificat 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre, acoperind o suprafață de peste 5 ori mai mare decât municipiul București. Specialiștii subliniază că nu este vorba doar despre pete masive de țiței, ci despre amestecuri de lichide specifice navelor, deseori toxice. Aceste substanțe, deversate constant, au un efect cumulativ devastator asupra sănătății și capacității de regenerare a ecosistemului marin. Greenpeace România solicită companiilor implicate în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz, să își asume responsabilitatea pentru activitatea navelor subcontractate și cere autorităților o monitorizare post-incident reală și transparentă, nu doar clasarea birocratică a problemelor de mediu.
