Fermierii din România solicită suspendarea impozitării suplimentare a îngrășămintelor importate
Fermierii români cer Guvernului și Uniunii Europene să suspende mecanismul european de taxare suplimentară a importurilor de îngrășăminte, o măsură care crește costurile de producție, blochează aprovizionarea și limitează accesul la finanțare. Această solicitare vine într-un moment în care agricultura românească se confruntă cu presiuni maxime.
Clubul Fermierilor Români, organizație reprezentativă a fermierilor din România, subliniază efectele negative ale aplicării CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) pentru îngrășăminte, care generează creșteri de costuri, blocaje în aprovizionare și acces restrâns la finanțare. Organizația a trimis o scrisoare oficială către Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor, Comisarul European pentru Comerț și Securitate Economică, precum și Reprezentanța României la UE, solicitând suspendarea temporară a aplicării CBAM pentru îngrășăminte, având în vedere „condițiile excepționale” din prezent.
Clubul subliniază că această măsură este esențială pentru protejarea competitivității fermelor românești și pentru menținerea stabilității lanțului agroalimentar, într-un moment în care securitatea alimentară este o temă critică la nivel european.
Proteste în întreaga Europă împotriva Acordului Mercosur
Fermierii din întreaga Europă protestează împotriva Acordului Mercosur, care este perceput ca o amenințare pentru agricultură. Acest acord urmează să fie semnat, sâmbătă, de Ursula von der Leyen, în Paraguay. În timpul protestelor, au avut loc ciocniri violente între forțele de ordine și agricultorii care au incendiat cauciucuri și au descărcat tiruri cu legume în mijlocul orașelor mari.
Între 2013 și 2023, ponderea agriculturii în ocuparea forței de muncă a scăzut în toate statele UE, cea mai mare reducere fiind înregistrată în România, cu aproape 9%. Totuși, România rămâne lider în Uniunea Europeană la numărul de persoane care lucrează în agricultură, cu peste 21% din totalul forței de muncă. În 2020, aproape o treime din fermele Uniunii Europene erau în România, mult peste Polonia, Italia sau Spania.
Uniunea Europeană dispune de peste 157 de milioane de hectare de teren agricol, reprezentând aproape 40% din suprafața totală. Diferențele între state sunt semnificative; în timp ce în Suedia și Finlanda agricultura ocupă mai puțin de 10% din teritoriu, Irlanda ajunge la aproape 72%. România se află printre țările cu o suprafață agricolă mare, cu peste jumătate din țară dedicată agriculturii, alături de Ungaria, Olanda și Danemarca.
Paradoxal, România, împreună cu Ungaria, Slovacia și Bulgaria, se confruntă cu dificultăți majore în accesul la alimente. În 2024, între 15 și 19% dintre locuitorii acestor țări nu își permit o masă adecvată o dată la două zile. În contrast, Irlanda și Cipru au cele mai mici niveluri de insecuritate alimentară din UE. Datele Comisiei Europene evidențiază un paradox periculos: România are una dintre cele mai mari suprafețe agricole și cel mai mare număr de ferme din Uniunea Europeană, dar se află printre statele cu cele mai mari dificultăți în asigurarea hranei pentru populație.
În acest context, acorduri comerciale precum Mercosur riscă să adâncească dezechilibrele și să pună o presiune suplimentară pe un sector agricol deja fragil.