Fără fonduri, dar cu imaginație: Proiectul unei căi ferate de mare viteză între Constanța și Oradea
România are în vedere dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză pe traseul Constanța-București-Brașov-Oradea, cu trenuri capabile să circule cu viteze de 200-250 km/h. Acest proiect ambițios, denumit neoficial „Autostrada CFR”, poate revoluționa mobilitatea în regiunea Munteniei și Ardealului, dar se confruntă cu o problemă majoră: lipsa surselor de finanțare.
Un studiu strategic realizat de consultanți canadieni a fost baza pentru pregătirea unui studiu de prefezabilitate sau fezabilitate, documentația fiind predată oficialilor români în decembrie anul trecut. Scenariul propus include modernizarea secțiunilor existente la viteze de 160-200 km/h, precum și construcția de linii noi care să permită viteze de peste 200-250 km/h. Traversările montane, în special Câmpina-Predeal-Brașov, ar putea utiliza trasee comune de mare viteză (HSR) și convenționale, inclusiv tunelul Predeal, un obiectiv de investiții în derulare.
Consultantul canadian a identificat oportunitatea implementării unui coridor feroviar de mare viteză pe traseul Constanța-București-Brașov-Sighișoara (Vânători)-Târgu Mureș-Cluj-Napoca-Zalău-Oradea, având o lungime totală de 781,9 km. Proiectul preconizează o combinație de linie nouă și modernizare a liniilor existente, cu cheltuieli totale estimate la 14,93 miliarde euro și un cost mediu de aproximativ 19 milioane euro/km.
Având în vedere amploarea investiției și diferențele de cost și rentabilitate economică între secțiuni, s-a propus o implementare etapizată a proiectului, structurată pe următoarele sectoare:
- Constanța-Fetești
- Fetești-București
- București-Câmpina
- Câmpina-Brașov
- Brașov-Cluj-Napoca (prin Târgu Mureș)
- Cluj-Napoca-Oradea (prin Zalău)
Sectorul București-Câmpina va beneficia de o linie nouă cu cale ferată dublă, permițând circulația trenurilor cu o viteză maximă de 250 km/h. De asemenea, se va lua în calcul „re-modernizarea” sectorului Câmpina-Brașov, pentru a permite o viteză de 200 km/h, inclusiv pe sectorul Predeal-Brașov, unde tunelul Predeal, cu o lungime de 9 kilometri, va necesita o investiție estimată la 963 milioane euro.
În decembrie 2025, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionuț Săvoiu, a declarat că se caută surse de finanțare pentru realizarea tunelului, un aspect crucial pentru implementarea proiectului. Faza a doua se va concentra pe sectorul Brașov-Cluj-Napoca via Târgu Mureș, unde se propune o linie nouă cu cale ferată dublă, având o viteză maximă de 250 km/h. Între Brașov și Sighișoara, se află în implementare un proiect european care vizează modernizarea căii ferate la o viteză maximă de 160 km/h, iar din documentația consultantului se sugerează că pentru porțiunea Brașov-Sighișoara s-ar putea construi o linie ferată „paralelă” cu cea existentă.
Faza a treia include sectorul Cluj-Napoca-Oradea via Zalău, cu linie nouă cu cale ferată dublă și viteză maximă de 250 km/h. Ultima fază va viza sectorul București-Constanța, unde se vor realiza modernizări pentru a atinge o viteză de 200 km/h între București și Fetești, și o linie nouă cu cale ferată dublă pentru viteză maximă de 250 km/h între Fetești și Constanța.
Consultantul a subliniat necesitatea alocării de fonduri dedicate financiar multianual post-2027, provenind din fonduri europene, bugetul național, precum și analizarea opțiunii de parteneriat public-privat, în special pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat.
