Datoria externă a României: expansiune alarmantă în ianuarie 2026
Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 miliarde de euro în ianuarie 2026, atingând un nivel de 229,3 miliarde de euro, conform datelor publicate de Banca Națională a României. Această creștere se produce în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan, generând îngrijorări cu privire la eficacitatea politicilor de reducere a cheltuielilor publice.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în ianuarie un deficit de 977 milioane de euro, ușor mai mic decât cel din ianuarie 2025, care a fost de 1.032 milioane de euro. Deficitul este rezultatul unui mix de factori, incluzând o balanță a bunurilor cu un deficit mai mic de 414 milioane de euro, un excedent mai mic în balanța serviciilor de 12 milioane de euro și o contribuție negativă din partea balanței veniturilor primare de 530 milioane de euro. O veste pozitivă provine din balanța veniturilor secundare, care a înregistrat un excedent mai mare de 183 milioane de euro.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au ajuns la 429 milioane de euro în ianuarie 2026, comparativ cu 417 milioane de euro în aceeași perioadă din 2025. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au totalizat 488 milioane de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 59 milioane de euro.
Datoria externă pe termen lung a ajuns la 31 ianuarie 2026 la 181,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 1,3% față de 31 decembrie 2025. Datoria pe termen scurt a scăzut ușor la 47,6 miliarde de euro, cu o reducere de 0,6% față de sfârșitul anului trecut. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 11,8% în ianuarie 2026, o scădere semnificativă comparativ cu 17,2% în 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a fost de 109,6% la 31 ianuarie 2026, în creștere față de 104,8% la 31 decembrie 2025.
Creșterea datoriei externe, în ciuda măsurilor de austeritate, evidențiază o problemă structurală: reducerile de cheltuieli nu sunt suficiente pentru a compensa dezechilibrele externe și deficitele comerciale. Această dinamică sugerează că politicile de consolidare fiscală nu sunt însoțite de reforme structurale capabile să stimuleze competitivitatea și exporturile, factori esențiali pentru reducerea deficitelor externe pe termen lung.