Impactul Fiscului asupra Proprietarilor de Locuințe în România
Închirierea unei locuințe poate părea o sursă simplă de venit, însă regimul fiscal este strict: veniturile din chirii trebuie declarate, iar nerespectarea acestor reguli poate conduce la recalculări retroactive și penalități. Modificările recente privind impozitarea proprietăților au clarificat obligațiile proprietarilor care obțin venituri din închirierea apartamentelor sau caselor, inclusiv sancțiunile pentru închirierea „la negru”.
Proprietarii nu se confruntă doar cu impozitul de 10% aplicat pe venitul net anual, ci și cu riscul acumulării rapide de costuri suplimentare în cazul nedeclarării veniturilor la ANAF. Venitul net se calculează prin scăderea unei cheltuieli forfetare de 30% din venitul brut, care reprezintă totalitatea sumelor încasate din chirii pe parcursul anului fiscal.
Penalizările pentru Nedeclarare
Închirierea unei locuințe fără declararea veniturilor la ANAF poate atrage sancțiuni severe. Fiscul are capacitatea de a identifica veniturile nedeclarate și de a recalcula obligațiile fiscale retroactiv, incluzând:
- impozitul datorat pe venitul net
- dobânzi de întârziere
- penalități pentru nedeclarare
Pentru nedeclararea la termen a contractului, se aplică o penalitate de 0,08% pe zi din suma datorată, până la achitarea integrală a obligației. Penalitățile pot fi reduse dacă proprietarul plătește voluntar sau solicită eșalonarea datoriilor. Această penalitate zilnică poate deveni semnificativă în practică, mai ales dacă problema rămâne nerezolvată o perioadă mai lungă.
Regimul pentru Închirierea pe Termen Scurt
Există un regim distinct pentru închirierea pe termen scurt a camerelor din locuințe personale, fiind aplicabil între una și șapte camere, indiferent de numărul total de locuințe. În acest caz:
- se datorează impozit pe venit;
- venitul net se calculează prin deducerea cotei forfetare de 30% din venitul brut;
- comisioanele reținute de platformele de închiriere nu sunt incluse în venitul brut;
- dacă sumele sunt încasate în valută, conversia în lei se face la cursul BNR din ziua bancară anterioară încasării;
- impozitul de 10% este final și nu necesită regularizări ulterioare.
În plus, contribuabilii nu au obligația de a ține o evidență contabilă completă, fiind suficientă completarea părții referitoare la veniturile în Registrul de evidență fiscală. În contextul în care autoritățile urmăresc creșterea veniturilor la buget, închirierea „la negru” devine o zonă cu risc ridicat. Pe lângă impozitul datorat, proprietarii pot fi supuși dobânzilor și penalităților, iar penalitatea zilnică poate amplifica semnificativ nota de plată. Diferența dintre economiile pe termen scurt și costurile finale, în cazul unei verificări, poate fi considerabilă.
