Pregătiri pentru finalul anului 2025: Creșteri fiscale pentru guvern, dar poveri mai ușoare pentru populație
Economia României a intrat în 2025 cu o tensiune politică majoră și iese din an cu o presiune economică resimțită atât de populație, cât și de companii. Anul a fost marcat de trei probleme semnificative: deficit bugetar ridicat, datorie publică în creștere și inflație erodantă pentru puterea de cumpărare. Aceste condiții au dus la un paradox: statul colectează mai mulți bani, însă cetățenii simt că le rămân mai puțini.
Cea mai mare vulnerabilitate a anului a fost deficitul bugetar. România a pornit din 2024 cu un deficit considerabil, iar ajustările din 2025 au fost mai degrabă amânate decât rezolvate. Ținta inițială a fost revizuită în urma negocierilor, iar corecția s-a bazat pe creșteri de taxe și pe efectul inflației asupra încasărilor, nu pe reduceri ale risipei sau pe reforme structurale. Această situație generează riscuri pentru 2026, deoarece nerealizarea țintelor asumate ar putea duce la presiuni externe și la amenințarea suspendării unor finanțări europene, afectând astfel investițiile și economia.
Discursul despre „strângerea curelei” a avut un impact limitat asupra cheltuielilor publice. Măsurile implementate au fost punctuale și insuficiente pentru a acoperi pierderile semnificative din companiile de stat și costurile ridicate cu remunerațiile. Pe de altă parte, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru marile companii a generat o pierdere de venituri bugetare de miliarde de lei, alimentând percepția de dezechilibru: în timp ce se vorbește despre austeritate, contribuabilii obișnuiți suportă majoritatea costurilor, iar anumite categorii sunt protejate.
Datoria publică a crescut accelerat, atingând pragul de 60% din PIB, ceea ce nu doar că afectează statisticile, ci și percepția de risc și costul finanțării. Creșterea împrumuturilor duce la o pondere mai mare a dobânzilor în buget, limitând astfel resursele pentru investiții în sănătate, educație și infrastructură. De asemenea, dacă economia încetinește sau intră în recesiune, raportul datorie/PIB ar putea deteriora și mai rapid, complicând corecția fiscală.
Inflația a reprezentat o altă provocare majoră. În multe luni din 2025, România a avut rate ale inflației peste media zonei euro, erodând nivelul de trai, mai ales în condițiile în care veniturile nu au crescut corespunzător. Astfel, inflația a dus la scăderea consumului, în special în sectorul alimentelor, demonstrând că gospodăriile își ajustează cheltuielile de bază, cumpărând mai puțin și mai ieftin.
Declinul consumului, care a fost motorul principal al economiei, poate genera probleme macroeconomice, iar dacă trendul continuă, România ar putea risca o recesiune tehnică în 2026. Există o contradicție între scăderea consumului și creșterea percepută a cheltuielilor publice, ceea ce generează neîncredere și polarizare socială. Creșterea neîncrederii face ca orice măsură fiscală să fie mai greu acceptată, chiar și atunci când este necesară.
Pentru 2026, provocarea nu va fi doar „cât colectează statul”, ci și cum își va restabili credibilitatea și echilibra bugetul fără a transfera întreaga povară asupra populației care deja resimte efectele scumpirilor. O ajustare bazată pe taxe și inflație va continua să afecteze nivelul de trai, în timp ce reformele reale în zonele cu pierderi mari și o disciplină bugetară eficientă sunt esențiale pentru a evita ca 2026 să devină anul în care economia plătește nota de plată a amânărilor din 2025.
