Constanța, un punct cheie în strategia europeană
Portul Constanța și coridoarele de transport care traversează România devin din ce în ce mai importante în contextul regional actual, marcat de războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu. Aceste aspecte au fost subliniate de președintele României, Nicușor Dan, în urma întâlnirii avute cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism, la Palatul Cotroceni.
Nicușor Dan a subliniat necesitatea valorificării poziției geostrategice a României în arhitectura conectivității europene. Portul Constanța, coridoarele Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și axele Rin – Dunăre sunt esențiale nu doar pentru fluxurile comerciale, ci și pentru mobilitatea militară, într-un moment în care infrastructura de transport nu mai poate fi privită doar dintr-o perspectivă economică.
Declarația președintelui a confirmat că România deține unul dintre cele mai importante puncte logistice de la Marea Neagră. În actualul context de securitate, portul nu este doar o platformă comercială majoră, ci un element-cheie în reconfigurarea rutelor europene de transport și aprovizionare. Nicușor Dan a solicitat accesarea unor fonduri europene suplimentare pentru interconectivitate, inclusiv pentru implementarea Coridorului vertical.
Fără investiții accelerate și o conectare coerentă între port, infrastructura rutieră și cea feroviară, avantajul geografic al României riscă să rămână o promisiune strategică insuficient valorificată. Președintele a menționat și necesitatea continuării marilor proiecte de infrastructură rutieră, precum A1, Sibiu–Pitești, A7 – Autostrada Moldovei și A8 – Autostrada Unirii. Aceste investiții sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea economică internă, ci și pentru capacitatea României de a funcționa ca stat-pivot între Europa Centrală, Marea Neagră, Ucraina și Republica Moldova.
Nicușor Dan a insistat că securitatea României, și implicit a Europei, depinde de extinderea în siguranță a coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova. Astfel, infrastructura devine o temă de reziliență strategică, integrare regională și consolidare a Pieței Unice.
Declarația președintelui vine într-un moment în care Portul Constanța este tot mai des menționat în discuțiile europene despre securitate, logistică și conectivitate. Rămâne însă întrebarea esențială: va reuși România să transforme această recunoaștere strategică în investiții și proiecte finalizate la timp?
