Constanța își trăiește declinul economic
Haosul economic se intensifică în România, iar județul Constanța se află în centrul acestei crize. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 47,22% în ianuarie 2026, ajungând la 5.403, comparativ cu 3.670 în ianuarie 2025, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). În Constanța, au fost înregistrate 291 de dizolvări, o creștere alarmantă de 75,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Constanța ocupă locul doi la nivel național în ceea ce privește numărul de firme dizolvate, după București, care a avut 998 de firme dizolvate, înregistrând o creștere de 50,3%. Cu toate acestea, creșterea procentuală a dizolvărilor în Constanța este semnificativ mai mare, reflectând o criză profundă a sectorului privat din județ, care depășește media națională și semnalează o colapsare accelerată a economiei locale.
Comparativ cu alte județe mari, Constanța depășește Cluj (273 de firme, plus 52,51%), Timiș (248, plus 65,33%), Ilfov (235, plus 55,63%), Dolj (206, plus 82,3%) și Brașov (200, plus 56,25%). Doar București, cu o bază economică și o populație mult mai mare, înregistrează un număr mai ridicat de dizolvări absolute. Cu o rată de creștere de 75,3%, Constanța se plasează printre cele mai afectate regiuni din țară.
La nivel național, domeniul cu cele mai multe dizolvări rămâne comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 1.021 de dizolvări (creștere de 6,8%). Având în vedere că Constanța este un port comercial și centru de distribuție, acest sector este crucial pentru economia locală. Dizolvările în comerț și logistică afectează direct lanțurile de aprovizionare. Alte domenii cu impact major includ activitățile profesionale, științifice și tehnice (397 dizolvări la nivel național, plus 17,11%), construcții (393, plus 2,34%) și industria prelucrătoare (369, plus 17,89%). Sectorul construcțiilor este deosebit de vulnerabil pentru Constanța, având în vedere planurile de dezvoltare a portului și a infrastructurii costiere, care se confruntă cu blocaje legislative și economice.
Creșterea de 75,3% a dizolvărilor în Constanța semnalează o criză de încredere și viabilitate în mediul de afaceri local. Factori precum legislația restrictivă, incertitudinea economică globală și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor energiei și logisticii maritime au contribuit la această colapsare. Pierderea a 291 de firme în doar o lună reprezintă o lovitură devastatoare pentru un județ care depinde de comerț, transporturi, turism și industrie, având consecințe grave asupra locurilor de muncă, veniturilor fiscale și încrederii în economie.
Declinul accelerat al numărului de firme active în Constanța necesită intervenții urgente la nivel local și național. Reducerea barierelor legislative, sprijin pentru restructurarea și relansarea afacerilor, precum și o strategie coerentă de atragere a investițiilor sunt esențiale pentru a opri hemoragia economică din județ. Fără acțiuni concrete, Constanța riscă să devină o regiune de stagnare economică, cu efecte devastatoare asupra ocupării forței de muncă și dezvoltării regionale.
