Constanța: Cetatea Securității sau Oprirea Vulnerabilităților?
Senatorul de Constanța, Clement Sava, a participat marți, în Senatul României, la conferința „Predictibilitate legislativă pentru securitate economică și cooperare regională în contextul tehnologiilor emergente”. Discuția s-a concentrat asupra viitorului Portului Constanța, evidențiind vulnerabilitățile care expun România la riscuri critice de securitate. Evenimentul, găzduit în Sala Constantin Stere, a fost organizat cu sprijinul Institutului pentru Cercetare Legislativă din România și al The Institute for Legislative Analysis din Statele Unite, reunind reprezentanți diplomatici din Israel, Suedia, Olanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Kazahstan și Albania.
Portul Constanța se situează pe locul 10 în Europa după volumul de cargo manipulat, gestionând peste 50 de milioane de tone de mărfuri anual. În 2024, portul a procesat 57,6 milioane de tone de cargo, reprezentând o creștere de 16,1% în primele trei luni comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Portul este esențial pentru traficul maritim național, gestionând 96,7% din acesta, incluzând cereale și produse agricole din Ucraina și România, precum și energie sub formă de petrol și gaze naturale. Totuși, această importanță economică vine cu responsabilități mari în materie de securitate, deoarece porturile sunt ținte pentru traficul de droguri, persoane, contrabandă și amenințări teroriste.
În primele cinci luni ale anului 2025, Poliția de Frontieră Română a înregistrat 13.000 de fapte ilegale la frontieră, dintre care 7.700 au fost contravenții. Senatorul Sava a subliniat vulnerabilitățile specifice care afectează capacitatea portului de a răspunde la amenințări. Aceste deficiențe au fost evidențiate de exercițiile internaționale de simulare a atacurilor cibernetice, în care Portul Constanța a fost gazda primului exercițiu de acest tip. Protecția cibernetică a sistemelor portuare este inadecvată, iar un atac cibernetic ar putea paraliza operațiunile și ar putea expune containerele cu substanțe periculoase.
De asemenea, lipsa unei capacități suficiente de monitorizare în timp real și a standardizării tehnologice îngreunează cooperarea cu alte porturi și autorități internaționale. Birocrația excesivă paralizează operațiunile portuare, descurajând investițiile. Un container care ar trebui procesat în ore durează zile din cauza procedurilor administrative complicate, iar proiectele de investiții se blochează din cauza aprobărilor necesare de la numeroase instituții.
Senatorul Sava a propus „diplomația tehnologică” ca strategie pentru a utiliza inovația și tehnologiile emergente în apărarea intereselor de securitate. Portul Constanța se modernizează prin sisteme de scanare de ultimă generație, cu un proiect de modernizare evaluat la 165 de milioane lei (aproximativ 38,39 milioane euro), destinat dotării cu tehnologii avansate de scanare, supraveghere și monitorizare. Un scanner drive-through a redus inspecția camioanelor de la 7 ore la 2 minute, îmbunătățind eficiența operațională și capacitatea de detecție a contrabandei.
Sistemele de inteligență artificială sunt capabile să analizeze milioane de tranzacții comerciale și să identifice anomalii, contribuind la detecția traficului de droguri și a traficului de persoane. Implementarea completă a sistemelor va permite inspecția 100% a containerelor cu risc ridicat, crescând eficiența detecției și reducând semnificativ timpul necesar inspecției manuale.
Senatorul Sava a subliniat că securitatea mai bună se corelează cu eficiența operațională, atrăgând astfel mai mult comerț în porturi. Constanța are potențialul de a deveni un port de referință pentru Marea Neagră, generând mai mult venit pentru statul român. Pentru a reuși, este necesară o reformă administrativă profundă care să elimine procedurile ineficiente și să construiască o cultură a inovației. Această abordare ar putea fi extinsă și la alte porturi și la infrastructuri critice pentru a îmbunătăți securitatea regională.
România, având acces direct la Marea Neagră și fiind singura țară NATO cu o frontieră terestră cu Ucraina, are oportunitatea de a deveni un hub natural pentru comerț și logistică. Prin modernizarea Portului Constanța și implementarea diplomației tehnologice, România poate consolida flancul estic al NATO, sprijinind comerțul european și combaterea criminalității organizate.
Până în 2035, România ar putea deveni un lider regional în securitate portuară și inteligență artificială, având un rol esențial în stabilitatea Mării Negre și a flancului estic NATO.
