Concediul medical își schimbă regulile: prima zi fără plată din 1 februarie
O decizie recentă a Guvernului, adoptată la finalul anului trecut, va afecta veniturile angajaților din România și ar putea încuraja fenomenul de „prezenteism” – venirea la muncă a angajaților bolnavi din motive financiare, cu riscuri directe pentru sănătatea colegilor și calitatea muncii.
Până la 31 decembrie 2027, prima zi de concediu medical se plătește
Prin Ordonanța de Urgență aprobată în ultima ședință de guvern din 2025, angajații nu vor mai fi plătiți pentru prima zi de concediu medical în cazul unui episod de boală. Măsura se va aplica concediilor medicale eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027.
Critici din partea experților și sindicatelor
Această decizie a stârnit critici puternice din partea experților și sindicatelor. Potrivit avocatnet.ro, măsura „încalcă principii constituționale și de drept social, ignorând caracterul contributiv al asigurărilor de sănătate pentru care salariații plătesc 10% din venituri.”
În practică, modificarea înseamnă că angajatul care se îmbolnăvește va suporta costul primei zile de concediu medical din propriul buzunar, chiar dacă a cotizat constant la sistemul de asigurări sociale. Statul nu plătește nimic, iar angajatorul începe să achite indemnizația abia din a doua zi, lăsând salariatul vulnerabil din punct de vedere financiar și cu riscuri crescute pentru sănătatea publică.
Impact asupra contractului de muncă
Specialiștii atrag atenția că măsura afectează și libertatea contractuală a salariaților. Contractul individual de muncă (CIM) se bazează pe acordul de voință al părților, iar modificarea condițiilor prin lege, fără consimțământul angajatului, constituie o ingerință semnificativă în relațiile de muncă. În plus, medicul care eliberează concediul medical devine, prin aplicarea acestei ordonanțe, un simplu executant, fără opțiune, contrar spiritului Directivelor europene privind condițiile de muncă transparente și previzibile.
Criticii avertizează că măsura ar putea încuraja „prezenteismul”, ceea ce nu doar că afectează productivitatea, dar și crește riscul de contaminare în colectivele de lucru, afectând sănătatea publică.