Ceaușescu rămâne liderul preferat al românilor
Un sondaj recent realizat de Cult Research între 2 și 10 februarie 2026 a relevat o situație surprinzătoare în peisajul politic românesc. La mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist, Nicolae Ceaușescu continuă să fie cel mai apreciat lider din istoria recentă a României. Într-un scenariu ipotetic de vot, Ceaușescu ar obține 41% din voturi, depășind clar scorurile președinților care au condus țara după 1989. Preferințele românilor pentru liderii postdecembriști ar fi următoarele:
- Nicolae Ceaușescu: 41%
- Traian Băsescu: 26%
- Emil Constantinescu: 17%
- Klaus Iohannis: 11%
- Ion Iliescu: 5%
Datele sondajului arată că simpatia pentru Ceaușescu este mai pronunțată în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, pensionarilor, șomerilor și persoanelor casnice. În contrast, Traian Băsescu rămâne preferatul antreprenorilor, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din orașele mari.
Un aspect interesant al studiului vizează Generația X, cuprinsă între 46 și 61 de ani, care se arată cea mai reticentă față de figura lui Ceaușescu, înregistrând un scor de 36%. În opoziție, Generația Y (30-45 ani) și Generația Z (18-29 ani), care au trăit comunismul doar prin povești sau manuale, manifestă o simpatie mai mare față de Ceaușescu: 46% și 42%, respectiv.
În ceea ce privește personalitățile internaționale, românii par divizați între modele progresiste și cele de dreapta. Emmanuel Macron este apreciat de 27% dintre respondenți, în special de elitele urbane și educate, orientate spre rațiune și știință. Donald Trump a obținut 26% din voturi, fiind votat preponderent de susținătorii lui Ceaușescu. Vladimir Putin este atractiv pentru 17% dintre respondenți, în special pentru electoratul cu nivel de educație scăzut din zonele rurale.
Deși mulți români declară simpatie pentru lideri autoritari, pragmatismul rămâne prezent în percepțiile asupra stabilității statelor. Studiul a clasificat țările după gradul de încredere, cu Japonia și Germania în fruntea topului, iar Rusia și Coreea de Nord la polul opus, asociate cu instabilitatea. Ucraina ocupă locul trei în topul neîncrederii, afectată de războiul prelungit.
Studiul a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion reprezentativ național de 900 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3,3%. Rezultatele scot în evidență un contrast puternic între nostalgie, educație și mediu, conturând un peisaj politic surprinzător, în care trecutul pare să domine percepțiile contemporane.
