Posibila majorare a vârstei de pensionare în România în 2026
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul pregătește o reformă majoră a sistemului de pensionare, care ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026. Printre măsurile analizate se numără creșterea vârstei de pensionare, care ar urma să fie aplicată unitar în toate domeniile de activitate, inclusiv în sectoare precum Justiția și Ministerul Afacerilor Interne.
Presiunea asupra bugetului de stat
Șeful Executivului a subliniat că România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat, generată atât de dezechilibrele din sistemul de pensii, cât și de deficitul accentuat de forță de muncă. În acest context, menținerea unor diferențe semnificative între vârstele de pensionare din diverse domenii nu mai este sustenabilă pe termen lung.
Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm privind necesitatea unei reforme profunde, afirmând că statul nu își mai permite ieșirea timpurie din activitate a angajaților cu experiență și productivitate profesională ridicată. Actualul sistem generează inechități majore între diferite categorii socio-profesionale, afectând echilibrul financiar și funcționarea eficientă a instituțiilor publice.
Apropierea vârstei de pensionare de 65 de ani
Premierul a explicat că una dintre direcțiile principale ale reformei este apropierea vârstei de pensionare de pragul standard de 65 de ani, aplicabil tuturor, inclusiv în domenii în care, în prezent, retragerea din activitate are loc semnificativ mai devreme. Justiția și structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt exemplele menționate, unde regulile actuale creează discrepanțe evidente față de restul pieței muncii.
Ilie Bolojan a dat ca exemplu angajații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, subliniind că, în cazul polițiștilor din structurile de investigații, nivelul optim de experiență și eficiență profesională este atins în jurul vârstei de 50 de ani. În acest moment al carierei, acești specialiști dispun de competențe solide și capacitate decizională matură, putând să își desfășoare activitatea la standarde ridicate pentru încă aproximativ zece ani.
Pierderi semnificative pentru sistem
În opinia premierului, scoaterea prematură din activitate a profesioniștilor aflați încă la apogeul carierei reprezintă o pierdere semnificativă pentru sistem. Bolojan a arătat că această practică este specifică României și diferă considerabil de abordarea adoptată în majoritatea statelor europene.
În alte țări, angajații cu experiență sunt menținuți în funcții atât timp cât sunt apți din punct de vedere medical și își pot îndeplini atribuțiile, iar retragerea din activitate are loc doar în situații justificate de probleme serioase de sănătate. Această diferență de abordare evidențiază necesitatea unei schimbări de paradigmă în gestionarea resurselor umane din sistemele publice din România.
„Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a-și face datoria mai repede”, a concluzionat premierul.
