Cafeaua și calmul: Beneficiile surprinzătoare ale variantei fără cofeină
Cercetătorii au identificat efectele cafelei asupra intestinului și creierului, arătând că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată influențează microbiomul intestinal, memoria și starea de spirit. Un studiu recent sugerează că ambele tipuri de cafea pot modifica activitatea bacteriilor intestinale și pot avea efecte diferite asupra stresului, atenției și funcțiilor cognitive.
Cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume, a fost subiectul unor cercetări intense privind efectele sale asupra digestiei și stării psihice. O echipă de cercetători de la APC Microbiome Ireland, din cadrul University College Cork, a analizat pentru prima dată în detaliu modul în care cafeaua influențează axa intestin-creier, un sistem de comunicare bidirecțional între microbiomul intestinal și creier.
Studiul, publicat în revista Nature Communications și susținut de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC), a evaluat efectele cafelei asupra microbiotei intestinale, metabolismului și unor parametri psihologici. Participanții au fost împărțiți în două grupuri, unul format din 31 de consumatori de cafea și altul din 31 de nonconsumatori. Acestora li s-au realizat evaluări psihologice și li s-au solicitat jurnale privind consumul de cofeină și alimentația.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, probe de scaun și urină pentru a observa modificările microbiomului intestinal și schimbările în starea de dispoziție și stres. Participanții care consumau cafea erau definiți ca fiind cei care beau regulat între trei și cinci cești pe zi, o cantitate considerată sigură de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). După o pauză de două săptămâni de la consumul de cafea, participanții au prezentat modificări semnificative ale profilului metaboliților intestinali, în comparație cu cei care nu consumau cafea.
În continuare, cafeaua a fost reintrodusă într-un protocol desfășurat în orb, jumătate dintre participanți primind cafea decofeinizată, iar ceilalți cafea cu cofeină. Ambele grupuri au raportat niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate, sugerând că efectele asupra stării de spirit nu depind exclusiv de cofeină.
Cercetătorii au observat, de asemenea, niveluri mai ridicate ale unor bacterii intestinale, precum Eggertella sp. și Cryptobacterium curtum, la persoanele care consumau cafea. Aceste bacterii ar putea susține producția de acizi gastrici și intestinali, contribuind la eliminarea bacteriilor dăunătoare și la reducerea infecțiilor gastrice. S-au identificat, de asemenea, niveluri mai mari de bacterii din grupul Firmicutes, asociate anterior cu stări emoționale pozitive la femei.
Îmbunătățiri clare ale învățării și memoriei au fost observate doar la participanții care consumau cafea decofeinizată. Autorii studiului sugerează că aceste efecte ar putea fi legate de alte substanțe din cafea, precum polifenolii, și nu de cofeină. În schimb, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietății și cu creșterea vigilenței și atenției, fiind, de asemenea, legată de un risc mai scăzut de inflamație.
În concluzie, cercetările sugerează că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența sănătatea prin mecanisme diferite, dar complementare, evidențiind importanța consumului moderat de cafea pentru sănătatea intestinală și psihică.