Buzoianu implementează „standardele riguroase de eficiență” pentru liderii din Apele Române
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat reintroducerea unui sistem complet de evaluare a directorilor din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), bazat pe indicatori clari și măsurabili. Această decizie marchează o schimbare fundamentală în managementul instituției și este o reacție directă la slăbiciunile administrative care au caracterizat perioada anterioară.
Buzoianu a subliniat: „Nu sunt o poveste frumoasă, generală. Sunt indicatori foarte clari de îndeplinit, cu ținte, procente și rezultate pe care ne așteptăm să fie livrate.” Contextul acestei decizii este semnificativ, deoarece, începând cu 2023, conducerea ANAR de atunci a decis să elimine criteriile de performanță din fișele de post ale directorilor. „În 2023, conducerea ANAR de la acea vreme a decis să scoată toate criteriile de performanță ale directorilor din fișele de post,” a precizat ministrul.
Noul sistem de evaluare include 14 criterii principale de performanță și aproximativ 30 de subcriterii, fiecare cu ținte și procente precise:
- Managementul și controlul reglementărilor: Cel puțin 97% dintre actele de reglementare emise și contestate în instanță nu trebuie să fie anulate. Minimum 95% dintre documente, avize sau autorizații emise de instituție trebuie finalizate în termenele prevăzute de lege.
- Activitatea de inspecție și control: Planurile anuale de inspecție trebuie realizate integral. Fiecare inspector trebuie să efectueze cel puțin 20 de inspecții pe lună, asigurând o prezență constantă în teren și o monitorizare eficientă a conformității.
- Realizarea investițiilor: Evaluarea va urmări capacitatea administrațiilor bazinale de apă de a respecta graficele de lucru și de a realiza integral progresul fizic planificat pentru fiecare an, inclusiv atragerea de finanțări pentru proiecte noi.
- Managementul financiar: Directorii vor fi evaluați în funcție de gradul de execuție al bugetului și de ponderea veniturilor proprii în totalul bugetului instituției, care ar trebui să depășească 75%. Aceasta reflectă capacitatea de autosusținere financiară a instituției.
Buzoianu a justificat complexitatea sistemului, afirmând: „Da, poate părea birocrație. Dar dacă nu vom avea sisteme puse la punct, nu vom ieși din munca de pompieri de serviciu. Ne trebuie standarde clare pentru serviciile publice livrate de autorități.” Aceasta este o critică implicită a modului în care Apele Române a funcționat anterior: reactiv, fără standarde clare, fără responsabilitate măsurabilă.
Scopul declarat al reformei este creșterea responsabilității manageriale și îmbunătățirea modului în care sunt gestionate serviciile publice din domeniul gospodăririi apelor. Prin introducerea unor indicatori concreți, ministrul dorește să transforme ANAR dintr-o instituție cu funcționare opacă într-una cu standarde clare și rezultate măsurabile.
