Buzoianu: „Iazurile de peisaj sunt, în esență, doar gropi. Se transformă în cratere umplute cu apă, ce reprezintă ulterior un risc”
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că multe iazuri piscicole din România sunt utilizate ca pretext pentru extragerea agregatelor minerale la un cost mai mic. Potrivit acesteia, aceste iazuri devin gropi periculoase, iar controalele recente au demonstrat discrepanțe semnificative între datele oficiale și realitatea din teren.
Buzoianu a menționat că, în ultimele 10 zile, s-a discutat oficial despre extragerea a 230 de milioane de metri cub de agregate prin intermediul iazurilor piscicole, dar controalele efectuate de autoritățile de mediu au relevat că această cantitate reală depășește semnificativ ceea ce a fost raportat. „Se exploata cu depășirea perimetrelor care erau date pentru avizele respective”, a adăugat ea.
Ministra a subliniat că, în multe cazuri, exploatările nu sunt urmate de amenajarea corespunzătoare a iazurilor piscicole, lăsând terenurile abandonate ani de zile. „Ce se întâmplă cu aceste gropi care, de cele mai multe ori, sunt abandonate cu totul ani de zile mai târziu? Fie rămân niște cratere cu apă, care pun după aia în pericol”, a afirmat Buzoianu.
Riscurile asociate acestor iazuri nu sunt doar teoretice. Diana Buzoianu a menționat cazuri grave în care oameni au murit înotând în iazuri neamenajate conform legislației, precum și situații în care au fost descoperite cantități semnificative de deșeuri îngropate în aceste zone. „Avem inclusiv situația unor animale sălbatice sau domestice care sunt pierdute în astfel de perimetre abandonate. Aceste locuri ajung să fie folosite pentru depozitări ilegale de deșeuri, iar toate acestea reprezintă un cost pentru comunitate”, a explicat ea.
Buzoianu a recunoscut că există constructori care respectă legislația, însă proporția acestora este scăzută. „Aproximativ 10% din iazurile piscicole au fost închise cu îndeplinirea tuturor condițiilor pentru a fi declarate ca atare”, a precizat ea.
Ministra Mediului a anunțat că se vor face modificări legislative pentru a limita prelungirea autorizațiilor pe perioade foarte lungi. „Vrem să modificăm legislația ca să nu se mai poată prelungi ani de zile, cum se întâmplă astăzi, aceste cratere să aibă autorizații și peste 10 ani”, a afirmat Buzoianu, menționând că există sute de autorizații date din 2015 care sunt folosite în continuare pentru exploatarea balastului fără a crea efectiv un iaz piscicol.
Un alt punct important este creșterea garanțiilor financiare pe care operatorii trebuie să le depună la începutul proiectului. „Astăzi, garanțiile sunt de ordinul a 10.000-20.000 de lei. Sunt foarte mici și, în general, mult sub ceea ce ar trebui alocat pentru a readuce terenul într-o situație corectă din punct de vedere al legislației de mediu”, a adăugat ea.
Potrivit datelor disponibile, peste 60-70% din agregatele minerale exploatate în prezent provin din iazuri piscicole. Buzoianu a subliniat necesitatea de a evita transformarea iazurilor piscicole, care pe hârtie sunt catalogate ca atare, în realitate în cratere periculoase pentru comunități, subliniind importanța respectării legislației în domeniu.
