Bolojan și criza de proporții: Numai 7 din 45 de obiective din PNRR sunt realizate, iar 15 miliarde de euro sunt în pericol
Comisia Europeană a aprobat cea de-a patra cerere de plată pentru România din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro. Această decizie vine într-un moment critic, când un document intern arată că România, sub conducerea lui Ilie Bolojan, riscă să piardă până la 15 miliarde de euro din fondurile europene alocate, din cauza implementării lente a reformelor.
Pe 14 mai, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României. Fondurile primite sunt destinate gestionării durabile a pădurilor, decarbonizării sectorului transporturilor și energetic, reformei administrației fiscale, sistemului de pensii publice, infrastructurii de sănătate și infrastructurii sociale pentru persoane cu dizabilități. Banii vor fi folosiți și pentru consolidarea procesului decizional la nivel guvernamental, promovarea digitalizării, îmbunătățirea eficienței sistemului de justiție, consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului de învățământ.
Comisia a constatat că România a atins 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului, astfel că, cu această plată, fondurile totale primite de România în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde de euro, reprezentând 60,6% din totalul fondurilor alocate planului României.
Implementarea unui cloud guvernamental a avansat, cu peste 30 de instituții publice conectate, ceea ce modernizează administrația publică și permite dezvoltarea unor servicii mai eficiente. În sectorul transporturilor și energetic, au fost introduse impozite mai mari pe proprietate pentru vehiculele poluante și se reduce treptat dependența de producția de energie pe bază de cărbune. De asemenea, s-au realizat modificări legislative pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind respectarea obligațiilor fiscale.
Cu toate acestea, în spatele acestei vești favorabile se află o realitate îngrijorătoare. Documentul intern evidențiază că din cele 45 de ținte și jaloane care trebuie îndeplinite, doar 7 sunt considerate finalizate. Celelalte 38 sunt în curs de îndeplinire, iar riscul financiar este semnificativ. România ar putea pierde până la 15 miliarde de euro, o sumă ce depășește valoarea fondurilor ce mai pot fi atrase prin PNRR.
Conform documentului, cele mai mari dificultăți sunt legate de reformele cu impact major, multe dintre ele depinzând de adoptarea unor acte normative sau de acorduri politice. Printre proiectele aflate în impas se numără reforma ANAF, legea salarizării unitare, digitalizarea cercetării, legea apelor, măsuri privind decarbonizarea și modificări din Codul administrativ. Alte obiective depind de decizii guvernamentale sau măsuri administrative care nu au fost finalizate.
În acest context critic, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a solicitat oficial ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, lista proiectelor legislative care trebuie adoptate urgent în Parlament. Grindeanu a subliniat că, în cadrul consultărilor cu partidele din coaliție, toți liderii au reafirmat susținerea pentru actele normative necesare în vederea realizării reformelor din PNRR. Cu toate acestea, el a remarcat că Ministerul Investițiilor nu a transmis nicio solicitare oficială până în prezent.
Mecanismul de Redresare și Reziliență se va încheia la sfârșitul anului 2026. Statele membre au obligația de a implementa toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026. România are puțin timp pentru a recupera decalajul, iar fără acțiuni rapide și coordonare între instituții, riscul de a pierde 15 miliarde de euro devine o realitate tot mai aproape.
