Guvernul Bolojan negociază vânzarea companiilor de stat strategice
Guvernul Bolojan își propune să vândă activele energetice de bază ale României, inclusiv Hidroelectrica, Romgaz și, ulterior, Nuclearelectrica, sub pretextul reorganizării companiilor de stat. Această acțiune se traduce printr-o privatizare pe bucăți a celor mai profitabile resurse energetice, în timp ce companiile cu probleme structurale rămân în portofoliul statului.
Impactul privatizării asupra bugetului
Planul vizează vânzarea unor pachete minoritare pe Bursa de Valori București, dar efectele sunt semnificative. Statul va renunța la o parte din fluxul de profit care finanțează bugetul, diminuându-și astfel capacitatea de control asupra unui sector strategic. De exemplu, Hidroelectrica deține 80% din acțiuni, iar Guvernul intenționează să vândă între 5% și 10% din acest pachet, estimând încasări între 3,1 și 6,2 miliarde lei. Prin cedarea a 10% din participație, statul ar pierde anual aproximativ 264 milioane lei din profitul generat de Hidroelectrica, care a raportat un profit de 3,3 miliarde lei în 2025.
Romgaz și Nuclearelectrica în planul de vânzare
Romgaz, unde statul deține 70% din acțiuni, are în vedere vânzarea a între 5% și 7% din pachet, cu o încasare estimată între 2,2 și 3,1 miliarde lei. Profitul companiei a fost de 3,3 miliarde lei în 2025, ceea ce ar conduce la o pierdere anuală de peste 160 milioane lei, exact în momentul în care Romgaz ar trebui să-și consolideze poziția datorită exploatării gazelor din Marea Neagră.
Nuclearelectrica va intra în acest proces în 2027, având în vedere că unul dintre reactoare este în retehnologizare. Statul deține 82,5% din companie, care a raportat un profit de 2,4 miliarde lei în 2025. O privatizare de 10% ar însemna o pierdere anuală de circa 200 milioane lei. Energia nucleară a fost dovedită ca o sursă stabilă în crize, iar evaluarea guvernamentală de 20 miliarde lei pentru Nuclearelectrica ridică semne de întrebare, având în vedere costurile de construcție ale centralelor nucleare comparabile.
Ineficiența reformei și riscurile energetice
Guvernul pare să ignore lecțiile recente ale Europei, care a demonstrat că lipsa controlului asupra companiilor-cheie poate duce la vulnerabilitate în fața crizelor energetice. În contrast, Franța a naționalizat EDF, iar Germania a preluat Uniper și SEFE pentru a-și securiza aprovizionarea. România, însă, continuă să privatizeze în fața acestor riscuri crescânde.
În 2023, Comisia Europeană a solicitat listarea a cel puțin 15% din Hidroelectrica, iar Guvernul a aprobat vânzarea pachetului Fondului Proprietatea, fără a-și vinde propriile acțiuni. Această mișcare sugerează o soluție rapidă de finanțare pe termen scurt, plătită pe termen lung cu pierderi de dividende și slăbirea controlului public asupra unui sector strategic.
Concluzie
În concluzie, atunci când Guvernul nu reușește să reformeze companiile falimentare, își acoperă neputința prin vânzarea unor pachete din companiile profitabile. Aceasta va conduce la o scădere a veniturilor la buget și la o mai mare dependență de piață, afectând puterea statului într-un domeniu crucial pentru securitatea națională.