BNR preconizează un sfârșit de an dificil: inflația depășește așteptările inițiale
BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an și estimează că rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026, depășind nivelurile previzionate anterior. Aceasta va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, reintrând astfel în intervalul țintei de 1,5-3,5% în trimestrul III 2027.
În martie 2026, rata anuală a inflației a crescut la 9,87%, de la 9,31% în februarie, ca urmare a scumpirii semnificative a combustibililor, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Această creștere a fost contrabalansată parțial de scăderile minore pe segmentele energie și prețuri administrate, precum și de inflația de bază. Rata anuală a inflației a continuat să crească în aprilie 2026, atingând 10,71%, influențată de creșterile pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, în contextul creșterii cotației petrolului și al majorării chiriilor pentru locuințele de stat.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut în aprilie 2026 la 9,5%, de la 8,6% în decembrie 2025. De asemenea, rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,0% în aprilie 2026, de la 7,3% în decembrie 2025, iar rata medie a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0% în aprilie 2026, de la 6,8% în decembrie 2025.
Consiliul de administrație al BNR a aprobat Raportul asupra inflației din mai 2026, în care se arată că rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026, în principal din cauza scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale. Aceasta se va suprapune cu efectele de bază nefavorabile pe segmentul energie și influențele anticipate din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici.
Se estimează o corecție descendentă a inflației în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și accizelor. Totodată, se așteaptă ca deficitul de cerere agregată să se adâncească, ceea ce va contribui la presiuni dezinflaționiste.
Există incertitudini crescute în contextul politic intern și al măsurilor potențial adoptate pentru consolidarea bugetară, dar și din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice globale. Acestea afectează puterea de cumpărare a consumatorilor și activitatea firmelor, influențând evoluția inflației pe termen mediu.
În această conjunctură, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente PNRR, este esențială pentru contrabalansarea efectelor negative ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare.
