Fondul de Rezervă al Guvernului, consumat fără rost, afectează gestionarea crizei din Golf
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că banii din Fondul de rezervă al Guvernului ar fi fost esențiali pentru a atenua efectele crizei din Orientul Mijlociu, însă aceștia nu mai există, fiind „tocați pe nimic”. Rădulescu a subliniat că, începând din 2017, politicile bugetare nu au respectat echilibrele necesare, iar țara a traversat două crize majore: pandemia și criza energetică provocată de Rusia în urma atacului asupra Ucrainei din 2022.
Conform declarațiilor sale, deficitul bugetar a atins proporții alarmante, ajungând la 9,3% din PIB în 2024, un nivel considerat „uluitor”, având în vedere că s-a produs într-un an fără crize semnificative. Rădulescu a remarcat că Fondul de rezervă ar fi trebuit folosit exclusiv pentru situații de criză, iar lipsa acestor resurse în prezent reprezintă o problemă majoră.
„Ne-am trezit că nu avem niciun glonț. Nu mai avem nicio resursă bugetară”, a afirmat Rădulescu, menționând că un deficit bugetar atât de mare, corelat cu un deficit de cont curent la fel de ridicat, sugerează că țara trăiește peste mijloacele sale. Creșterile de salarii, pensii și investiții prevăzute până în prima jumătate a lui 2025 s-au bazat pe o îndatorare fără limite, ceea ce nu poate continua pe termen lung.
„Anul acesta vom plăti 3% din PIB doar pe dobânzi, mai mult decât toate cheltuielile pentru învățământ. Această sumă nu va scădea, ci va crește”, a avertizat Rădulescu, subliniind riscurile pe care le implică un deficit bugetar atât de mare. El a insistat asupra necesității reducerii deficitului pentru a putea relansa economia și a avertizat că o criză politică ar putea duce rapid la o criză economică severă pentru România.
