România riscă să nu controleze importurile din acordul cu Mercosur
România se confruntă cu riscul de a deschide piața unor produse pe care nu are capacitatea tehnică de a le verifica. În contextul negocierilor și disputelor politice legate de acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, atrage atenția asupra problemelor majore legate de infrastructura de control a importurilor. El subliniază că lipsa laboratoarelor și a echipamentelor de testare ar putea lăsa autoritățile fără instrumente adecvate pentru a verifica pesticidele și produsele modificate genetic care ar putea ajunge în România.
Barbu afirmă că România nu poate accepta un astfel de acord fără garanții solide și fără investiții rapide în infrastructura de control, avertizând că fermierii români ar fi primii afectați. Discuțiile despre deschiderea piețelor și liberalizarea comerțului devin sensibile atunci când se iau în considerare siguranța alimentară și capacitatea statului de a controla importurile.
Ministrul a evidențiat o vulnerabilitate majoră: infrastructura de testare din România nu este adaptată pentru a identifica substanțe utilizate în afara Uniunii Europene. Laboratoarele actuale pot identifica doar substanțele autorizate în legislația europeană, neavând capacitatea de a testa produse care conțin pesticide din alte categorii, în special cele din Mercosur.
Barbu a menționat demersurile făcute pentru obținerea de fonduri europene dedicate modernizării infrastructurii de testare. „Încă din iulie 2025 am cerut la Comisia Europeană, împreună cu omologul meu francez, bani pentru fiecare stat privind dotarea cu laboratoare,” a declarat el, subliniind că în prezent nu există laboratoare și kituri necesare pentru identificarea pesticidelor utilizate în Mercosur.
Ministrul a insistat că, fără investiții rapide, autoritățile nu pot garanta un control real al produselor importate din afara spațiului comunitar. El a subliniat diferențele dintre regulile aplicate în România și cele din statele din afara Uniunii Europene, în special în sectorul zootehnic. De exemplu, fermierii români respectă condiții stricte privind utilizarea substanțelor și bunăstarea animalelor, ceea ce crește costurile de producție.
„În România nu se utilizează hormoni și anumite medicamente pentru creșterea puiului și a vacii de carne. De aceea, am cerut Comisiei Europene doi ani de tranziție și banii necesari pentru a dota aceste laboratoare,” a adăugat Barbu. Lipsa unei perioade de adaptare și a sprijinului financiar ar conduce la o competiție inegală pentru fermierii români.
Barbu a arătat că solicitările României nu au fost luate în considerare, dar speră într-o soluție juridică care să ofere timp pentru pregătiri. El a menționat că Mercosur va fi dus în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar această perioadă ar putea fi folosită pentru investiții și clarificarea regulilor de import.
Ministrul a propus introducerea unui sistem de licențiere, similar celui aplicat în cazul importurilor din Ucraina, care ar permite fiecărui stat să decidă individual ce și cât importă. „Am solicitat ca aceste companii să nu fie aprobate de către Comisia Europeană și fiecare stat să licențieze același model,” a spus el.
Barbu a subliniat că România, ca lider în sectorul zootehnic și în exportul de cereale, ar putea fi afectată negativ de acordul cu Mercosur. „Diferențele de climă, tehnologie și costuri fac ca producătorii români să pornească cu un handicap major în fața concurenței din statele Mercosur,” a concluzionat el, subliniind necesitatea de a proteja fermierii români.
