Avertisment FMI: Omenirea se îndreaptă spre o criză economică majoră, iar România se pregătește să înfrunte o „furtună” cu parametrii deja afectați
Ultimele evaluări ale Fondului Monetar Internațional (FMI) arată o situație alarmantă la nivel global, cu riscuri semnificative de recesiune dacă conflictul dintre SUA și Israel împotriva Iranului continuă și dacă șocul energetic persistă. Conform datelor recente, economia României se confruntă cu o degradare mai severă decât scenariile pesimiste anticipate, având în vedere încasările în scădere și o bază de TVA care se contractă.
FMI avertizează că o escaladare a conflictului cu Iranul ar putea conduce nu doar la o recesiune globală, ci și la reacții violente pe piețele financiare. Estimările indică o creștere economică mondială de doar 2,5% în acest an, cel mai slab ritm din 2020. Într-un scenariu sever, în care prețurile petrolului, gazelor și alimentelor rămân ridicate până în 2026 și 2027, creșterea economică globală ar putea scădea sub 2%, un eveniment rar care a avut loc doar de patru ori din 1980.
În acest context, FMI estimează un preț mediu al petrolului de 110 dolari pe baril în acest an, cu un vârf de 125 de dolari în 2027. Inflația ar putea ajunge la 6% în anul următor, iar băncile centrale ar putea fi nevoite să majoreze dobânzile pentru a controla scumpirile, ceea ce ar conduce la o răcire a economiei.
În ceea ce privește România, datele arată o deteriorare accelerată a situației economice. Vânzările cu amănuntul din februarie 2026 comparativ cu februarie 2025 au scăzut cu 6,2%, cu o diminuare de 9,4% pe segmentul non-alimentar, ceea ce indică o prăbușire a cheltuielilor. Rezultatele pentru ianuarie–februarie 2026 în raport cu aceeași perioadă din 2025 arată o scădere de 6,1%, semnalând o distrugere structurală a cererii.
FMI subliniază că ipoteza veniturilor din TVA este în pericol, deoarece baza de impozitare se contractă și planul oficial de venituri nu are fundament solid. Prognoza de 1,0% creștere a PIB-ului românesc a fost realizată înainte de apariția datelor de recesiune tehnică din trimestrul IV 2025, iar cererea internă continuă să fie instabilă.
Comparativ cu Bulgaria, România se află într-o situație mai defavorabilă, cu prognoze de creștere a PIB-ului de 0,7% pentru 2025 și 2026, în contrast cu 3,1% și 2,8% în cazul Bulgariei. Inflația în România este, de asemenea, mai mare, estimată la 7,3% în 2025 și 7,8% în 2026, față de 3,5% și 3,8% în Bulgaria. În ceea ce privește contul curent, România se confruntă cu deficite mai mari, iar rata șomajului rămâne în jur de 6,0% pe toată perioada analizată.
În concluzie, România se îndreaptă spre o furtună economică, cu indicatori deja afectați și cerere internă în scădere, într-un context regional în care este depășită de țări pe care le considera „mai slabe”.
