Austeritatea continuă: Economia României, în topul celor mai afectate din UE, se confruntă cu riscuri crescute. Consumul se reduce.
Austeritatea care i-a sărăcit pe români nu se va încheia în curând. Conform celor mai recente date de la Banca Națională, rata anuală a inflației se va menține peste 9% până la jumătatea anului viitor, ceea ce implică o continuare a creșterii prețurilor într-un ritm fără precedent, în timp ce salariile rămân constante. În acest context, deficitul bugetar este de așteptat să depășească ținta renegociată de Comisia Europeană, de 8,4%, în ciuda măsurilor de austeritate deja adoptate de Guvern. Acest deficit, împreună cu o datoria publică ce se apropie de 60%, un prag important ce complică obținerea de credite și crește dobânzile, afectează grav economia.
Inflația reprezintă o problemă majoră pentru români. Banca Națională a României estimează că inflația va rămâne peste 9%, iar prețurile alimentelor, produselor nealimentare și serviciilor continuă să crească, ceea ce determină românii să fie mai prudenți în cheltuieli. Datele oficiale arată o scădere a vânzărilor din magazine pentru a doua lună consecutiv, cu 2% față de anul trecut. În luna septembrie, vânzările de alimente au scăzut cu 5%, iar cele de produse nealimentare cu aproape 1%. Singurul sector cu o ușoară creștere a fost cel al carburanților, ceea ce sugerează că românii continuă să alimenteze, dar cheltuiesc mai puțin pe celelalte produse.
Scumpirile îi determină pe oameni să se abțină de la cumpărături, în timp ce inflația se menține aproape de 10%. Alimentele s-au scumpit cu 8%, produsele nealimentare cu 11%, iar serviciile cu 10%. Această situație se reflectă și la nivel european, România fiind printre cele mai afectate economii, alături de Estonia și Belgia, în contrast cu alte state din Uniunea Europeană care au raportat creșteri ale consumului.
Pentru românii care trăiesc din salariul minim, austeritatea se resimte acut, venitul neacoperind necesitățile de bază. Conform legii, salariul minim ar trebui să fie raportat la jumătate din câștigul salarial mediu brut, dar nu este clar dacă statul va putea aloca fonduri pentru o eventuală creștere anul viitor, având în vedere măsurile de austeritate. Aproximativ 1,8 milioane de români muncesc pe un salariu care nu le asigură strictul necesar, iar salariul minim net este de 2.574 lei, din care o parte semnificativă revine la stat prin taxe și impozite.
Se preconizează că valul de austeritate se va intensifica de la 1 ianuarie, cu creșteri ale impozitelor și înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public. Guvernul pregătește măsuri fiscale dure, cum ar fi creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșteri ale impozitelor pe proprietate, majorarea rovinietei de la 28 la 50 de euro, și înghețarea pensiilor și salariilor.
Economia României se îndreaptă către o zonă de risc major, cu o creștere economică stagnată, inflație ridicată și un deficit bugetar periculos. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că economia se apropie de o zonă de saturație, în timp ce un raport al FMI subliniază provocările cu care se confruntă țara. Măsurile de austeritate ar putea continua până în 2027, moment în care s-ar putea observa o îmbunătățire a situației economice pe piețele internaționale.
