Analiză în Congresul American: „Candidatul favorit al sistemului a fost impus în fruntea României de Comisia Europeană. Interdicția lui Călin Georgescu, considerată ilegală”
Un raport al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din SUA susține că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, au construit în ultimul deceniu un mecanism de presiune asupra marilor platforme online, cu efecte asupra conținutului vizibil în afara UE, inclusiv asupra americanilor din Statele Unite. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de candidatul populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au afirmat că Rusia l-ar fi susținut în secret printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documentele interne TikTok prezentate comitetului contrazic această versiune.
Documentul, intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States”, este prezentat ca un „Interim Staff Report” și a fost publicat pe 3 februarie 2026. Autorii afirmă că investigația vizează influența legilor străine asupra companiilor care cenzurează discursul în SUA. În capitolul dedicat alegerilor, raportul susține că TikTok a fost supus unor solicitări intense în jurul alegerilor din România, când Curtea Constituțională a anulat turul 1 din noiembrie 2024, după acuzații privind susținerea lui Georgescu de către Rusia.
Raportul menționează că TikTok a arătat în răspunsurile către Comisia Europeană că „nu a găsit, și nici nu i s-au prezentat, dovezi” pentru o rețea coordonată de 25.000 de conturi asociată campaniei lui Georgescu. De asemenea, documentele interne TikTok ar submina narațiunea oficială, iar episodul românesc este prezentat ca un exemplu de presiuni politice în materie de moderare. Rapoartele mass-media au constatat ulterior că presupusa campanie de interferență rusă a fost, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc.
Autorii raportează că echipa de „informații privind amenințările” a TikTok nu a fost de acord cu evaluarea unei operațiuni coordonate a Rusiei, identificând trei operațiuni coordonate, „niciuna” având originea în Rusia. TikTok a informat un regulator român despre „activitate suspectă” legată de materiale politice plătite nedeclarate, dar „nu a legat acest lucru de Rusia”. Raportul mai notează că solicitările autorităților române pentru eliminarea conținutului au crescut, inclusiv cereri ca „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu” să fie eliminate.
În perioada electorală, TikTok a fost solicitat să cenzureze conținut ce include termenii „lovitură de stat” și „război” pentru a „atenua riscul de narațiuni dăunătoare”. Comisia Europeană a deschis o investigație formală în baza DSA împotriva TikTok, iar autoritățile române ar fi formulat solicitări de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA. Autorii indică faptul că aceste cereri ar depăși jurisdicția națională și ar putea „viola suveranitatea” altor state.
Autorii subliniază că sistemul de răspuns rapid activat de Comisia Europeană permite verificatorilor de fapte aprobați de Comisie să transmită solicitări prioritare de cenzură înainte și după scrutinuri, inclusiv în cazul alegerilor din România. Aceste entități sunt descrise ca fiind „de stânga și pro-cenzură”, ceea ce ridică semne de întrebare asupra neutralității lor.
În concluzie, raportul afirmă că presiunile europene au determinat platformele să își modifice regulile de moderare la nivel global, afectând astfel libertatea de exprimare online a americanilor în Statele Unite. Episodul românesc este prezentat ca un exemplu de escaladare a intervențiilor asupra platformelor în perioada electorală.
