America în criză: Răscolirea pieței muncii, inflație în ascensiune și un sistem sanitar în colaps
Economia americană a pierdut locuri de muncă în februarie, o lună afectată de vremea severă de iarnă și de o grevă la un mare furnizor de servicii medicale, conform datelor publicate de Biroul pentru Statistică a Muncii (BLS). Numărul locurilor de muncă din afara agriculturii (nonfarm payrolls) a scăzut cu 92.000, în condițiile în care analiștii estimau o creștere de aproximativ 50.000. De asemenea, cifra pentru ianuarie a fost revizuită în scădere, la 126.000 de locuri de muncă. Este a treia lună din ultimele cinci în care economia americană înregistrează scăderi ale numărului de locuri de muncă, după ce revizuirea a arătat că și în decembrie a existat un declin de 17.000 de posturi.
Rata șomajului a crescut la 4,4%, pe fondul scăderilor de locuri de muncă în mai multe sectoare economice. O măsură mai largă a șomajului, care include persoanele descurajate și pe cele care lucrează part-time din motive economice, a coborât însă la 7,9%, cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul din ianuarie.
Sectorul sănătății, unul dintre principalele motoare ale creșterii ocupării forței de muncă în ultimul an, a pierdut 28.000 de locuri de muncă, în mare parte din cauza unei greve la Kaiser Permanente, care a implicat peste 30.000 de angajați din Hawaii și California. Greva s-a încheiat între timp, dar a coincis cu perioada de colectare a datelor pentru raportul oficial.
Deși piața muncii a arătat slăbiciune, salariile au crescut peste așteptări. Câștigul mediu orar a urcat cu 0,4% față de luna precedentă și cu 3,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Mary Daly, președinta Rezervei Federale din San Francisco, a avertizat că inflația rămâne peste țintă, iar creșterea recentă a prețurilor petrolului, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, reprezintă un risc suplimentar pentru economie.
Mai multe sectoare au raportat scăderi ale ocupării forței de muncă. Domeniul serviciilor informatice a pierdut 11.000 de locuri de muncă, în contextul reducerilor legate de utilizarea inteligenței artificiale. Industria prelucrătoare a pierdut 12.000 de locuri de muncă, în ciuda tarifelor comerciale menite să readucă producția în Statele Unite. Numărul angajaților guvernului federal a scăzut cu 10.000 în februarie, iar reducerea personalului din sectorul public a dus la dispariția a aproximativ 330.000 de locuri de muncă, sau 11% din totalul forței de muncă federale, din octombrie 2024 până în prezent. Transporturile și depozitarea au pierdut 11.000 de locuri de muncă, iar sectorul construcțiilor a scăzut cu 11.000, după o creștere puternică în ianuarie. Printre puținele domenii în creștere s-a numărat asistența socială, care a adăugat 9.000 de locuri de muncă.
Șomajul pe termen lung a crescut, durata medie a perioadei de șomaj ajungând la 25,7 săptămâni, cel mai ridicat nivel din decembrie 2021. Economiștii afirmă că rezultatul reflectă o combinație de factori temporari. Thomas Simons, economist la Jefferies, a descris scăderea locurilor de muncă drept „o furtună perfectă de factori temporari”, inclusiv vremea severă și greva din sistemul medical.
Datele apar într-un context economic mixt. Inflația a încetinit în ultimele luni, însă creșterea prețurilor la combustibili, provocată de conflictul din Orientul Mijlociu și perturbările transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, au ridicat temeri privind o nouă accelerare a prețurilor. După publicarea raportului privind piața muncii, investitorii au început să anticipeze că Rezerva Federală ar putea reduce dobânzile în iulie și că până la sfârșitul anului ar putea avea loc două reduceri ale acestora.
