Alegeri în Olanda: șeful extremei drepte admite înfrângerea, însă discuțiile pentru constituirea noului guvern se dovedesc a fi complicate
Liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, și-a recunoscut marți înfrângerea în alegerile legislative anticipate desfășurate miercurea trecută, cu o diferență foarte mică de voturi între formațiunea sa, Partidul Libertății (PVV), și partidul liberal progresist D66, condus de Rob Jetten. Wilders, care acuzase anterior nereguli electorale, a decis în cele din urmă să recunoască rezultatul și l-a felicitat pe Jetten, politician în vârstă de 38 de ani, favoritul pentru a deveni cel mai tânăr prim-ministru al Olandei și primul șef al guvernului deschis homosexual.
Chiar dacă numărarea ultimelor voturi prin corespondență din străinătate nu s-a finalizat, D66 conduce cu 28.000 de voturi, iar Wilders a afirmat: „Șansele ca acest lucru să se schimbe sunt minime. Prin urmare, l-am felicitat pe Jetten pentru victoria sa.” Wilders, un eurosceptic radical, a câștigat alegerile legislative acum doi ani, moment care a provocat frisoane la Bruxelles, având în vedere criticile sale la adresa Uniunii Europene și propunerile controversate de politică imigratorie.
În ciuda înfrângerii, Wilders a fost nevoit să accepte compromisuri pentru a permite formarea unei coaliții de guvernare cu partide agreate de Bruxelles, cedând inclusiv postul de prim-ministru, în care a fost instalat Dick Schoof, un funcționar din serviciile secrete. În iunie, Wilders a retras partidul său din guvern, provocând căderea acestuia și convocarea alegerilor anticipate.
Liberalul Rob Jetten are prima șansă pentru conducerea viitorului executiv. Formarea guvernului, un proces fără termene constituționale care poate dura luni de zile, a început deja cu numirea unui explorator care se va consulta cu partidele pentru a evalua posibile combinații care să asigure o majoritate parlamentară.
Opțiunea cea mai probabilă pentru asigurarea majorității de 76 din cele 150 de mandate parlamentare este o coaliție largă între D66 (26 de mandate), partidul liberal VVD (22 de mandate), partidul de centru-dreapta CDA (18 mandate) și alianța socialist-ecologistă Verzi/Laburiști (20 de mandate), condusă până săptămâna trecută de Frans Timmermans, care s-a retras după un rezultat slab.
