Alarmă pe piețele mondiale de petrol: Producția se prăbușește, iar prețurile ating cote record
Piețele globale sunt în panică, iar prețul barilului de petrol Brent a depășit 100 de dolari pentru prima dată în peste trei ani și jumătate. Contractele futures pentru uleiul american West Texas Intermediate au ajuns la 107,06 dolari pe baril, înregistrând o creștere de 16,2% într-o singură zi. Aceasta este cea mai gravă criză energetică a deceniului, declanșată de escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, precum și de blocada din Strâmtoarea Ormuz.
Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, este efectiv închisă. Amenințările cu atacuri iraniene cu rachete și drone au împiedicat petrolierele să traverseze această rută critică, iar producția din Orientul Mijlociu se prăbușește. Irakul, o țară care depinde de vânzarea țițeiului pentru peste 90% din veniturile sale, a redus producția cu aproximativ 70%, de la 4,3 milioane de barili pe zi la doar 1,3 milioane. Exporturile au scăzut la doar 800.000 de barili pe zi, iar depozitele au ajuns la capacitate maximă. Un oficial de rang înalt din Ministerul Petrolului irakian a declarat: „Aceasta este cea mai gravă amenințare operațională cu care s-a confruntat Irakul în ultimii peste 20 de ani.”
Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit au anunțat reduceri masive de producție. Rezervoarele de stocare se umplu, iar capacitatea de export este paralizată. Ministrul Energiei din Qatar a avertizat că „războiul din Orientul Mijlociu ar putea dărâma economiile lumii” și a anticipat că prețul petrolului ar putea atinge chiar și 150 de dolari pe baril în următoarele săptămâni.
Prețul barilului Brent a atins 119,50 dolari, iar West Texas Intermediate a ajuns la 119,48 dolari — cea mai mare creștere zilnică din istorie. Comercianții avertizează că sectorul petrolier se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istorie. Richard Bronze, șeful departamentului de geopolitică al companiei de consultanță Energy Aspects, a declarat: „Dacă situația nu se îmbunătățește rapid, mă aștept ca prețul Brent să atingă trei cifre la începutul săptămânii viitoare.”
Analiștii ING au notat: „Situația pare să se deterioreze și mai mult. Producția de petrol a început să se reducă, iar producătorii se confruntă cu constrângeri de stocare. Irakul, Kuweitul și Emiratele Arabe Unite au început să reducă producția de petrol.” Luni, o lovitură iraniană a provocat un incendiu în complexul petrolier din Al-Maameer, Bahrain. Compania națională Babco a declarat „caz de forță majoră”, o protecție legală care o scapă de penalități contractuale. Deși nu au fost raportate victime, pagubele materiale sunt semnificative, iar operațiunile de stingere a incendiului continuă.
Prețurile uleiurilor vegetale au crescut cu 9%, iar uleiul de soia din Chicago a atins cel mai înalt nivel din sfârșitul anului 2022. Prețul grâului a urcat la cel mai înalt nivel din iunie 2024, iar porumbul a atins cel mai înalt nivel din ultimele 10 luni. Aurul a scăzut cu peste 2%, pe fondul aprecierii dolarului și al temerilor de inflație. Aluminiul a atins cel mai înalt nivel din ultimii patru ani, pe fondul intensificării temerilor legate de aprovizionare. Topitoria Qatalum din Qatar și Aluminum Bahrain au declarat deja forță majoră pentru livrări.
Creșterea fără precedent a prețurilor la petrol la nivel global, de la atacul Israelului și al SUA asupra Iranului pe 1 martie, a zguduit piețele financiare, stârnind îngrijorări că majorarea costurilor energiei va alimenta inflația și va duce la cheltuieli mai mici din partea consumatorilor americani, principalul motor al economiei mondiale. Donald Trump a comentat că aceasta este „un preț foarte mic de plătit pentru pacea și securitatea Statelor Unite și a lumii”, asigurând că prețurile petrolului „vor scădea rapid odată ce amenințarea nucleară iraniană va fi eliminată.” Cu toate acestea, piețele nu par convinse de această promisiune.
Agenția Americană pentru Dezvoltare (DFC) a anunțat punerea în aplicare a unui mecanism de reasigurare pentru a facilita acoperirea riscurilor legate de trecerea Strâmtorii Ormuz, în valoare de până la 20 de miliarde de dolari. Secretarul american al energiei, Chris Wright, a declarat că navele vor fi probabil sub protecția militară americană, dar traficul rămâne aproape paralizat din teama de atacuri.
Analiștii avertizează că situația se agravează pe zi ce trece. Tony Sycamore de la IG a declarat: „Reacția violentă provine din faptul că piețele nu văd nicio ieșire evidentă din conflictul din Orientul Mijlociu, care se intensifică și a ajuns într-un impas cu miză mare, în care niciuna dintre părți nu pare dispusă să cedeze prima. Riscul unor daune economice mai durabile continuă să crească pe zi ce trece.” Situația rămâne volatilă, iar orice escaladare suplimentară ar putea împinge prețurile la niveluri fără precedent, cu consecințe catastrofale pentru economiile globale și pentru consumatorii din întreaga lume.
