Reîntregirea cu România: Planul alternativ al Moldovei în fața blocajelor europene după 2028
Republica Moldova se confruntă cu o situație geopolitică critică, iar vicepremierul Eugen Osmochescu a declarat că, în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană va fi blocată după 2028, unirea cu România ar fi o opțiune strategică alternativă. Această afirmație semnalează o schimbare semnificativă în calculele politice moldovene, reflectând frustrarea față de un proces de integrare european care progresează mai lent decât se anticipa.
Osmochescu a reafirmat că obiectivul principal al Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totuși, el a subliniat că, dacă acest parcurs va fi blocat, conducerea țării va analiza soluții strategice alternative, denumind această opțiune „Planul B”. Declarațiile vin într-un context în care Moldova își propune să deschidă primele capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană și să accelereze armonizarea legislației cu normele europene.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a afirmat că locul Republicii Moldova este în interiorul Uniunii Europene și că decizia integrării depinde în exclusivitate de voința cetățenilor moldoveni. Kos a declarat că Moldova, alături de Ucraina, ar putea deschide primul capitol de negocieri în luna iunie 2026 și a subliniat că guvernul moldovean este bine pregătit pentru parcursul european.
Vicepremierul Osmochescu a menționat că unirea cu România ar putea fi o opțiune de analizat în cazul unui impas în procesul de integrare europeană, subliniind legăturile culturale și familiale dintre cele două state. Aproximativ 40% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, iar circa 850.000 dintre cei 2,4 milioane de locuitori ai țării au cetățenie română. În România, nivelul de susținere pentru un astfel de proiect este estimat la aproximativ 70%, indicând o bază socială solidă pentru reunificare.
Osmochescu a recunoscut că „există un preț” pentru o astfel de unire, dar a sugerat că acesta nu ar fi la fel de mare ca în cazul reunificării Germaniei de Est și Vest. El a adăugat că Republica Moldova nu dispune de resursele militare și industriale ale Ucrainei și că nu este la fel de rezistentă în fața presiunilor din partea Rusiei.
Vicepremierul a sprijinit ideea unei integrări treptate în Uniunea Europeană, inclusiv printr-un posibil statut de membru asociat. O astfel de formulă ar permite statelor candidate să participe la reuniunile liderilor și miniștrilor europeni, fără a avea drept de vot. Osmochescu a subliniat importanța oricărei etape intermediare care ar apropia Moldova de Uniunea Europeană.
Referitor la regiunea transnistreană, Marta Kos a menționat că nu se discută despre scenarii similare celui din Cipru, subliniind că fiecare proces de extindere este unic. Aproape 80% din exporturile din Transnistria sunt direcționate către Uniunea Europeană, ceea ce sugerează o convergență naturală între cele două părți.
Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană în iunie 2022, împreună cu Ucraina, și a început oficial negocierile de aderare în iunie 2024. Deschiderea formală a clusterelor de negociere a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei, însă noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului. Actuala conducere a Republicii Moldova își propune semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028, iar declarațiile oficialilor despre „Planul B” sugerează că, în cazul în care termenul va fi ratat, scenariile geopolitice din regiune ar putea suferi transformări majore.
