Previziuni pentru alegeri: Peste 53% dintre români l-ar demite pe Nicușor Dan, dacă indecișii ar lua o decizie
Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11–14 mai 2026, majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan în cazul organizării unui referendum pe această temă. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a declarat că demiterea lui Nicușor Dan printr-un eventual referendum nu are susținere în societatea românească, nici măcar în urma aplicării unei întrebări care testează o situație ipotetică.
Proximitatea față de momentul electoral din 2024 și riscurile sistemice percepute de majoritatea alegătorilor alimentează ostilitatea publicului față de un referendum de demitere a președintelui, care nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social.
Datele sondajului arată că, dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum privind demiterea președintelui, 44% dintre români ar declara că ar vota pentru demiterea lui Nicușor Dan, în timp ce 50,7% ar vota împotriva demiterii. Excluzând cei 5,4% dintre respondenți care nu știu sau nu răspund, rezultă că 53,1% dintre români ar vota împotriva demiterii președintelui, în timp ce 46,9% ar vota pentru demitere.
Votanții AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural și utilizatorii TikTok ar vota pentru demiterea președintelui într-o proporție mai mare decât restul populației. În schimb, votanții PNL, USR și PSD, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din mediul urban mare ar vota împotriva demiterii într-un procent mai ridicat decât media.
În paralel, discuția despre alegeri anticipate readuce în atenție o problemă ignorată de ani de zile: legislația românească nu stabilește cu precizie cum ar trebui organizat un astfel de scrutin. Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a atras atenția că România este nepreparată legislativ pentru alegeri parlamentare anticipate. Constituția prevede doar cadrul general, iar normele detaliate lipsesc.
În cazul ipotetic în care Parlamentul ar fi dizolvat, autoritățile s-ar confrunta cu proceduri incomplete și zone neacoperite de lege. Dizolvarea Parlamentului ar declanșa automat obligația organizării unui nou scrutin în termen de 90 de zile. Fără norme precise, instituțiile responsabile ar trebui să improvizeze pe baza legislației pentru alegerile la termen, adaptând-o la un context pentru care nu a fost concepută.
Un alt aspect sensibil îl reprezintă listele electorale și termenele de depunere a candidaturilor. Fără reguli specifice pentru anticipate, partidele ar fi nevoite să respecte aceleași termene ca la alegerile obișnuite, ceea ce ar putea fi imposibil într-un interval atât de scurt.
