Explorarea turismului de vară: provocările litoralului în diversificarea și extinderea sezonului
În martie 2026, România a înregistrat aproape 800.000 de sosiri și peste 1,4 milioane de înnoptări, cu o medie de aproape 1,85 nopți per turist. Turiștii străini au avut o medie de 2,1 nopți de ședere, comparativ cu 1,8 nopți pentru turiștii români. Harta turismului românesc arată o concentrare semnificativă a vizitelor în câteva destinații, cum ar fi municipiul București, Brașov, Prahova, Constanța și Cluj, care atrag majoritatea turiștilor, în timp ce restul de 37 de județe împart ceea ce rămâne.
Turismul urban de afaceri se concentrează în capitală, în timp ce turismul montan este predominant în Brașov și Prahova. Litoralul românesc, și în special Constanța, reprezintă o zonă importantă pentru turismul balnear. De exemplu, stațiunea Costinești, care funcționează sezonier în lunile de vară, a depășit, la numărul de sosiri, orașul Iași, un important centru universitar, cultural și economic din România. Această situație evidențiază sezonalitatea extrem de pronunțată a turismului balnear și capacitatea mare de cazare a litoralului, care permite absorbția unor volume semnificative de turiști în perioada de vârf a sezonului estival.
Moldova, o regiune bogată din punct de vedere cultural și istoric, cu cetăți medievale, mănăstiri și podgorii, nu a reușit să transforme patrimoniul în flux turistic pe măsura potențialului său. Această concentrare a turismului în Constanța și pe litoral reflectă faptul că infrastructura hotelieră s-a dezvoltat acolo unde a existat deja cerere. Totuși, litoralul românesc rămâne o destinație cu un potențial sezonier semnificativ, având în același timp limitări evidente în ceea ce privește diversificarea și extinderea sezonului turistic pe parcursul întregului an.