Colapsul administrativ se apropie: 60% dintre bugetari se pregătesc să se retragă în următorii 15 ani
Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, elaborat de Cancelaria Prim-Ministrului în 2025 pe baza datelor din 2024, evidențiază o problemă demografică alarmantă pentru stat. Între 50% și 60% din angajații actuali ai instituțiilor publice vor atinge vârsta pensionării în următorii 15 ani. Situația este și mai gravă în companiile de stat, unde cea mai numeroasă categorie de angajați se află în grupa de vârstă 55-59 de ani, iar peste 55% din personalul actual va ieși la pensie în același interval.
Aproximativ 55% din angajații instituțiilor publice sunt în grupa de vârstă 45-59 de ani, ceea ce reflectă o distribuție nesănătoasă a forței de muncă. Aceasta prezintă o piramidă inversată, în care generația activă este concentrată în jurul vârstei de pensionare, iar generațiile mai tinere sunt subreprezentate. Raportul oficial recunoaște că „îmbătrânirea personalului poate reprezenta o oportunitate pentru reducerea graduală a dimensiunii aparatului administrativ, în paralel cu reforme de simplificare, digitalizare și automatizare a proceselor interne și a serviciilor publice.”
Statul speră să folosească aceste pensionări masive pentru a reduce birocrația, dar acest plan ignoră o realitate dură. Strategia implicită a autorităților este de a nu înlocui automat toți angajații care ies la pensie. În loc de aceasta, statul ar putea: reorganiza instituțiile, comasa structuri, digitaliza fluxurile administrative și elimina activitățile repetitive care pot fi automatizate.
În teorie, aceste măsuri sună bine, dar în practică, ele implică furnizarea de servicii publice cu mai puțini angajați, care sunt mai puțin experimentați și cu sisteme care nu sunt pregătite pentru tranziție. Raportul avertizează că „valul de pensionari poate crea și vulnerabilități. În anumite domenii, plecările masive pot duce la pierderea unor competențe greu de înlocuit.” Aceasta înseamnă că România va pierde decenii de experiență administrativă, fără a avea oameni pregătiți să o înlocuiască.
Autorii raportului subliniază „nevoia de reconversie profesională și de pregătire a noilor generații pentru domeniile în care statul va avea deficit de personal.” Totuși, aceasta rămâne o dorință, nu o strategie concretă. Cheltuielile de personal din administrația publică au atins în 2024 peste 164 de miliarde lei, echivalentul a 9,3% din PIB. Aceasta reprezintă o povară considerabilă pentru bugetul statului.
Ironia este că, dacă statul nu înlocuiește pensionarii, serviciile publice se vor deteriora. Dacă le înlocuiește, cheltuielile vor rămâne la același nivel sau vor crește. Astfel, statul se află într-o capcană a propriei sale creații. Raportul constituie o radiografie sinceră a unei administrații în criză, dar sinceritatea nu este suficientă. Deși recunoaște problema, raportul nu oferă soluții concrete, nu detaliază cum vor fi implementate reformele, cine va fi responsabil și care sunt termenele de realizare. În următorii 15 ani, România va pierde o generație de bugetari. Unii vor fi înlocuiți, alții nu, iar serviciile publice vor suferi. Statul va deveni astfel mai slab, mai lent și mai ineficient.