PNL face pasul în opoziție după prăbușirea lui Bolojan
Partidul Național Liberal (PNL) a decis, marți seara, să intre în opoziție, în urma căderii Guvernului Bolojan. Această decizie a fost adoptată cu 50 de voturi „pentru” și 4 abțineri în cadrul Biroului Politic Național extins, după o dezbatere tensionată care a evidențiat fracturi semnificative în interiorul partidului.
Ilie Bolojan a anunțat decizia după o ședință lungă, în care s-au discutat direcțiile PNL pentru perioada următoare. „Prin decizia de astăzi, Partidul Național Liberal confirmă că este un partid cu demnitate, care va lucra pentru a construi un pol de modernizare și a contribui la o Românie modernă, fără privilegii și sinecuri, un stat care creează condiții de prosperitate pentru cetățeni,” a declarat liderul PNL.
Decizia de a intra în opoziție se bazează pe o rezoluție ce afirmă că votul asupra moțiunii inițiate de PSD și AUR a creat „de facto” o nouă majoritate parlamentară. PNL consideră că PSD a generat criza politică prin „boicotarea sistematică” a programului de guvernare, iar AUR împarte responsabilitatea politică prin asocierea la votarea moțiunii.
În cadrul ședinței, au existat poziții divergente între liderii care susțineau continuarea guvernării și cei care cereau ruperea totală de PSD. Linia pro-Bolojan, reprezentată de Siegfried Mureșan, Mircea Fechet, Raluca Turcan, Octavian Oprea și Dragoș Șiubotaru, a prevalat. Aceștia au argumentat că PNL trebuie să respecte propriile decizii și să nu intre într-o formulă politică legitimată de votul PSD-AUR. Mureșan a afirmat: „Viitorul PNL nu este moțiunea, ci ce decidem astăzi aici,” subliniind necesitatea de a se delimita de noua majoritate. Raluca Turcan a declarat că „întreaga criză politică pe care o traversăm astăzi are un singur nume: PSD” și că PNL nu poate construi stabilitate alături de cei care aleg instabilitatea.
De cealaltă parte, liderii Cătălin Predoiu, Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma, Alina Gorghiu, Adrian Cozma și Toma Petcu au contestat intrarea rapidă în opoziție. Predoiu a criticat convocarea ședinței și a susținut că decizia a fost luată „la cald, fără o analiză serioasă.” El a avertizat că renunțarea la putere, în condițiile în care PNL deține funcția de prim-ministru, este o decizie riscantă. „Cine lasă o putere pentru țară, cu funcția de prim-ministru, și se duce în opoziție trei ani de zile?” a întrebat Predoiu retoric.
Europarlamentarul Gheorghe Falcă a reafirmat că PNL nu va face parte dintr-un guvern cu PSD. „Este o decizie finală,” a spus el, adăugând că responsabilitatea formării unei noi majorități revine PSD și AUR. Predoiu a evidențiat și riscurile electorale, sugerând că PNL ar putea ajunge la 8%, similar cu USR după ce a intrat în opoziție.
PNL consideră că PSD trebuie să-și asume guvernarea și „să nu fugă de răspundere.” Documentul adoptat de conducerea liberală afirmă că social-democrații nu mai pot fi considerați un partener credibil pentru PNL. Partidul va rămâne în opoziție „exercitând un rol activ, responsabil și constructiv, în interesul cetățenilor și al stabilității economice.” PNL și-a reafirmat angajamentul de a susține din opoziție finalizarea obiectivelor din PNRR, adoptarea legislației pentru îndeplinirea jaloanelor, programul de relansare economică, programul SAFE, procesul de aderare la OCDE și menținerea echilibrelor bugetare.
Prin această decizie, PNL aruncă responsabilitatea formării unei noi majorități asupra PSD și AUR, complicând negocierile pentru noul guvern, în condițiile în care președintele Nicu Șor Dan a anunțat că exclude alegerile anticipate și că România va avea un guvern pro-occidental.
