SUA impun trecerea prin Strâmtoarea Ormuz cu inițiativa „Libertatea în Acțiune”
Statele Unite au lansat luni operațiunea „Project Freedom”, o misiune militară fără precedent destinată escortării navelor comerciale ale statelor neutre prin Strâmtoarea Ormuz. Două nave sub pavilion american au traversat cu succes strâmtoarea, conform anunțului Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Totuși, acest succes tactic ascunde o criză umanitară și geopolitică majoră: peste 850 de nave rămân blocate în Golf, iar aproximativ 20.000 de marinari, inclusiv români, sunt prizonieri pe apă în condiții din ce în ce mai dificile.
Operațiunea „Project Freedom” a fost anunțată de președintele Donald Trump și a demarat luni dimineață (ora Washingtonului). Conform declarației CENTCOM, forțele americane sprijină activ eforturile de restabilire a tranzitului pentru transportul comercial prin această cale navigabilă strategică, care conectează Golful Persic cu Oceanul Indian și prin care trec aproximativ 20% din comerțul maritim mondial. Amploarea militară a operațiunii este considerabilă. CENTCOM a detaliat că misiunea va include: distrugătoare cu rachete ghidate, peste 100 de aeronave terestre și maritime și 15.000 de militari, care vor escorta activ navele comerciale neutre.
Trump a declarat că eforturile de ghidare vor începe „luni dimineață, ora Orientului Mijlociu”, deși a recunoscut că nu există un fus orar unic în regiune. În Iran, la momentul anunțului, era deja mijlocul după-amiezii. Traversarea cu succes a celor două nave comerciale sub pavilion american a avut loc rapid după anunț, reprezentând o demonstrație de forță și o afirmare a capacității militare americane în regiune.
Reacția Iranului a fost imediată și agresivă. Un înalt oficial militar iranian a avertizat că „orice forță militară străină, în special armata americană invadatoare, va fi atacată” dacă va încerca să se apropie sau să intre în Strâmtoarea Ormuz. Marina iraniană a declarat ulterior că a împiedicat navele americane să intre în strâmtoare, conform presei de stat iraniene. CENTCOM a negat aceste afirmații, susținând că o navă americană nu a fost lovită de rachete iraniene în apropierea strâmtorii, în ciuda declarațiilor mass-mediei de stat iraniene care susțineau contrariul. Această situație reflectă o escaladare periculoasă, în care ambele părți fac declarații contradictorii și demonstrații de forță, creând un risc crescut de incident militar care ar putea declanșa o escaladare necontrolată.
Dincolo de retorica militară, realitatea pe teren este dramatică. Potrivit The Guardian, peste 850 de nave comerciale au rămas blocate în Golf de când Statele Unite și Israelul au lansat atacul asupra Iranului, pe 28 februarie 2026. Situația s-a agravat în două etape: după 28 februarie, Iranul a impus un blocaj asupra navelor străine care tranzitau Strâmtoarea Ormuz, efectiv închizând ruta. La 13 aprilie, Trump a impus un contrablocaj asupra navelor care utilizau porturile iraniene, creând o situație de blocaj reciproc. Aproximativ 20.000 de marinari, inclusiv români, sunt acum blocați pe petroliere, vrachiere, nave de containere și alte nave comerciale. Starea lor de sănătate se deteriorează; mulți marinari au fost pe aceste nave timp de luni de zile, departe de familii, cu aprovizionare limitată și condiții de viață din ce în ce mai grele.
Trump a declarat că Statele Unite au fost contactate de alte țări pentru a cere ajutor în privința acestei situații, recunoscând indirect gravitatea crizei umanitare. Un armistițiu negociat de Pakistan, anunțat de Trump la începutul lunii aprilie, a oprit ostilitățile între SUA-Israel și Iran, dar nu a reușit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz. Strâmtoarea rămâne închisă, iar navele rămân blocate. Eforturile Pakistanului de a relansa negocierile de pace la Islamabad au eșuat până în prezent, iar prima rundă de negocieri s-a încheiat fără un acord, fiecare parte stabilind condiții prealabile pe care cealaltă parte a refuzat să le îndeplinească. Agenția de știri Fars din Iran, susținută de armată, a citat un oficial de rang înalt care a afirmat că o revenire la un conflict total este „probabilă”, la câteva săptămâni după negocierea armistițiului. Aceasta sugerează că pacea este fragilă și că riscul unei noi escaladări rămâne ridicat.
