România se îndatorează la rate duble comparativ cu Grecia și Bulgaria
România se confruntă cu costuri de împrumut semnificativ mai mari comparativ cu alte țări din regiune, în ciuda unui nivel al datoriei publice de sub 60% din PIB. Conform datelor Comisiei Europene, prognoza de primăvară, România a atins o dobândă de 7,38% pentru obligațiunile pe termen de 10 ani, în timp ce Grecia, cu o datorie publică de 156% din PIB, plătește o dobândă de doar 3,82%. Bulgaria are chiar costuri de finanțare mai reduse, de 4,34% pe an.
Dacă se analizează ponderea datoriei publice în PIB, România se situează relativ bine față de alte state din Uniunea Europeană, având o pondere de sub 59,6% din PIB. Totuși, dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani plasează România într-o poziție defavorabilă: Italia are o dobândă de 3,86%, iar Germania de 3,04%. Ungaria, care anterior se confrunta cu o dobândă și mai mare, plătește acum 6,10% pe an, Polonia 5,77%, iar Serbia 5,5%. Cehia și Bulgaria rămân cu cele mai bune costuri din Europa Centrală și de Est, de 4,86%, respectiv 4,34% pe an.
Pe 16 aprilie 2026, criza politică declanșată de PSD a dus la o creștere a dobânzii României pe 10 ani la 6,95%, cu 13 puncte de bază într-o singură zi, poziționând România ca cea mai scumpă țară din regiune. În luna februarie a aceluiași an, după validarea reformei inițiate de Ilie Bolojan de către CCR, dobânda scăzuse la aproximativ 6,4%, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.
Între 16 aprilie 2026, când dobânda era de 7,10%, și 3 mai 2026, aceasta a crescut la 7,38%, după ce a depășit 7,40% pe 30 aprilie 2026. Continuarea crizei politice este de așteptat să determine o creștere a costurilor de împrumut până la stabilizarea situației. Obligațiunea de stat pe 10 ani a României a atins o dobândă de 8,450% pe 9 aprilie 2025, după ce candidatura lui George Simion, reprezentant al dreptei dure, a ieșit pe primul loc în primul tur de scrutin. În acel moment, agenția de rating S&P a avertizat că România ar putea rămâne fără surse de finanțare externă ca urmare a dezechilibrelor politice și economice.
