Povestea geopolitică a Iranului: Khamenei provoacă SUA
Într-o declarație agresivă fără precedent, ayatollahul Mojtaba Khamenei, noul lider suprem iranian, a proclamat deschiderea unui „nou capitol” în istoria Orientului Mijlociu. Mesajul transmis prin intermediul televiziunii de stat subliniază că singura prezență americană tolerată în apele regionale ar trebui să fie „pe fundul mării”, o amenințare deschisă care reflectă poziția intransigentă a noului lider.
Khamenei a subliniat că Iranul își va apăra „capacitățile nucleare și balistice” ca pe un atu național, într-un mesaj scris difuzat de televiziunea de stat iraniană. Această declarație apare în contextul în care președintele american Donald Trump exercită presiuni pentru un acord mai larg care să consolideze un armistițiu fragil, în vigoare de trei săptămâni în Războiul din Iran.
Tonul sfidător adoptat de Khamenei a fost evidențiat după asasinarea tatălui său, fostul lider suprem Ali Khamenei, la începutul conflictului. Iranul nu intenționează să renunțe la controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar liderul suprem a afirmat că impunerea unor „reguli legale și a unei noi gestionări” de către Teheran va spori siguranța în regiune și va aduce beneficii tuturor națiunilor vecine. Această „gestionare” a inclus perceperea unor taxe de tranzit de până la 2 milioane de dolari pentru anumite nave.
În timp ce Teheran justifică acțiunile ca fiind măsuri de securitate, națiunile arabe din Golf, în frunte cu Emiratele Arabe Unite, au condamnat ferm situația, catalogând controlul iranian drept un act de piraterie care subminează grav comerțul mondial. Economia iraniană se clatină sub povara unei blocade totale impuse de Marina SUA, care împiedică petrolierele iraniene să plece pe mare.
Prețul petrolului Brent a atins pragul critic de 126 de dolari pe baril, în contextul în care Iranul menține controlul ostil asupra Strâmtorii Ormuz. Blocada americană vizează să împiedice Iranul să-și vândă petrolul, provocând o întrerupere a producției din cauza lipsei infrastructurii de depozitare, dar afectează și aliații americanilor din Golful Persic.
În ciuda poziției dure, Iranul a transmis recent SUA, prin intermediul mediatorilor pakistanezi, un răspuns la ultimele amendamente ale SUA la acordul de încheiere a războiului. Agenția IRNA a raportat că Iran a transmis Pakistanului textul unei noi propuneri pentru discutarea unui armistițiu pe termen lung, iar iranienii așteaptă răspunsul SUA.
În ziua în care se încheie termenul limită de 60 de zile pentru ca președintele Trump să solicite aprobarea Congresului pentru a declara război Iranului sau, în caz contrar, să oprească operațiunile militare, Trump a declarat că nimeni nu știa despre progresul discuțiilor, ceea ce sugerează că negocierea avansează. Președintele a protestat împotriva eforturilor Congresului de a limita puterile sale militare, în timp ce se pregătește pentru următoarele acțiuni militare, în cazul în care negocierile eșuează.
Disputa dintre SUA și aliații săi europeni a atins noi culmi, Trump amenințând că va retrage trupele americane din Germania, Italia și Spania. În acest context, sistemele de apărare aeriană au fost activate împotriva unor aeronave mici și vehicule aeriene fără pilot deasupra capitalei iraniene, Teheran. Iranul a declarat că va răspunde cu „atacuri prelungite și dureroase” împotriva pozițiilor americane dacă Washingtonul va repeta atacurile și revendicările din Strâmtoarea Ormuz.
Prețurile petrolului au crescut, dar au rămas sub maximele ultimilor patru ani, în contextul în care negocierile pentru încheierea războiului din Iran au rămas blocate, iar Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă majorității traficului maritim. Contractele futures Brent cu livrare în iulie au crescut cu 1,0%, ajungând la 111,48 dolari pe baril.
