Schimbări strategice în Parlament: liderii formațiunilor „satelit” ceau în fața moțiunii de cenzură
Parlamentul României este marcat de conflicte și regrupări semnificative, în contextul tensiunilor generate de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Două evenimente importante au avut loc în plenul Camerei Deputaților și Senatului: schimbarea denumirii grupului POT și înlocuirea liderului grupului PACE.
Răzvan Chiriță, liderul de grup al POT, a anunțat oficial schimbarea denumirii grupului parlamentar din Partidul Oamenilor Tineri în Uniți pentru România. Anunțul a stârnit o reacție imediată din partea președintei de ședință, Natalia Intotero, care i-a întrerupt discursul, menționând că discuția este inutilă, deoarece Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis pe 29 aprilie restituirea punctului de vedere al Comisiei de Regulament nr. 34 din 21 aprilie 2026 pentru o analiză finală a documentelor transmise.
Gabriel Andronache, liderul de grup al PNL, a susținut că schimbarea denumirii este „împlinită” și a criticat procedura, comparând-o cu „vremuri apuse, de tip perioada Dragnea”, acuzând PSD că recurge la metode autoritare. „Schimbarea denumirii este împlinită și ar trebui ca structurile Camerei să procedeze la schimbarea denumirii”, a declarat Andronache, denunțând o „denaturare a adevărului” și subliniind necesitatea de a nu trăi „într-o realitate paralelă”.
Cea mai dramatică intervenție a fost realizată de deputata neafiliată Aurora Tasica Simu, care a intrat în Parlament pe listele POT. Deși a semnat moțiunea de cenzură, Simu a amenințat că nu va vota în favoarea acesteia. „În primul rând, nu mai tăiați microfoanele colegilor care au ceva de zis. Avea un minut și 30 de secunde pe procedură și avea o idee de terminat. Să vă fie rușine! Disperarea e mare, v-am semnat moțiunea de cenzură, dar asta nu înseamnă că va trece!”, a declarat Simu, a cărei intervenție a fost întreruptă prin tăierea microfonului. Deputata a refuzat să părăsească tribuna până când nu a fost lăsată să termine.
Simu a acuzat existența „falsurilor” în declarațiile și documentele trimise de Regulament către Biroul Permanent, cerând Parchetului General să se autosesizeze și să investigheze. „Vreau ca Parchetul General să se autosesizeze și să verifice falsul făcut în declarații și falsul făcut în hârtia trimisă de la Regulament către Biroul Permanent. Este un fals care trebuie cercetat în Parlamentul României”, a afirmat Simu.
În Senat, grupul PACE a suferit o schimbare de conducere, după ce fostul lider Dorin Petrea a refuzat să semneze moțiunea de cenzură. Grigore-Adrian Peiu, senator la primul mandat, ales în 2024 pe listele partidului SOS din Ialomița, a fost ales noul lider al grupului. Noua configurație a grupului PACE din Senat este următoarea:
- Lider: Grigore-Adrian Peiu
- Vicelideri: Clement Sava, Romeo Gheorghe, Liviu Fodoca, Nadia Cerva
- Secretar: Rodica Cușnir
- Membri: Dorin-Silviu Petrea, Cristian Bem, Ninel Peia, Ioan Rusu, Ștefan Bortun, Olga Onea
Schimbarea a avut loc după ce PSD, AUR și PACE au inițiat moțiunea de cenzură cu 253 de semnături, iar Dorin Petrea nu s-a aliniat inițiativei. Moțiunea de cenzură, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost prezentată în plenul reunit al Parlamentului, cu vot programat pentru 5 mai, marți, de la ora 11:00, prin vot secret.
Semnatarii moțiunii îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că confundă deliberat reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația. Conform textului moțiunii: „România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice.” Acuzațiile continuă, subliniind că, în timp ce românii resimt o scădere dramatică a nivelului de trai, premierul continuă să ignore realitatea.
Un punct controversat al moțiunii se referă la declarațiile premierului despre anumite categorii de persoane, pe care le-a comparat cu „șobolanii”. Semnatarii moțiunii îi reamintesc lui Bolojan despre originea nazistă a unor astfel de asocieri, menționând săptămânalul german Der Stürmer. Moțiunea se încheie cu o cerere fermă de demitere a Guvernului, argumentând că acesta „a arătat că nu poate face nici una, nici alta” și că „România nu are nevoie de un executiv care își lichidează resursele, ci de unul care știe să le administreze”.