Reforma salarială lovește puternic în buget: sporuri și beneficii înlăturate
Guvernul a prezentat prima variantă a noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, un proiect care riscă să transmită un mesaj cinic: pentru cei mulți se pregătesc tăieri, iar pentru vârful politic se deschid căi pentru creșteri consistente. Documentul este în fază preliminară și urmează să intre în dezbatere publică, dar direcția generală este deja vizibilă. Statul încearcă să reducă nota de plată acolo unde costul politic este mai mic și să-și securizeze privilegiile acolo unde decizia este la îndemâna celor care votează pentru ei înșiși.
Proiectul propune eliminarea unor beneficii, cum ar fi indemnizația de hrană și sporul pentru condiții periculoase, iar sporul pentru titlul de doctor ar putea fi integrat în coeficienții de salarizare. De asemenea, totalul sporurilor nu va putea depăși 20% din salariul de bază la nivelul fiecărei instituții, cu excepții pentru munca de noapte și ore suplimentare. În schimb, pentru proiectele finanțate din fonduri europene se păstrează majorări de până la 40%. Proiectul introduce și o limitare a raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public, de la 1:12 în prezent la un plafon de 1:8.
Salariile de bază, soldele și indemnizațiile se stabilesc prin înmulțirea unor coeficienți fixați în anexele legii cu o valoare de referință estimată la 4.325 lei. Totodată, proiectul încearcă să închidă portițele prin care s-au acordat beneficii pe lângă legea salarizării, stabilind că toate drepturile salariale pot fi acordate exclusiv prin această lege, cu excepția unor instituții precum BNR, ASF și ANRE.
În sectorul sănătății, se preconizează comasarea celor patru grile existente într-una singură, iar sporurile pentru condiții de muncă ar putea coborî la maximum 50% din salariul de bază. În educație, se anunță creșteri ale salariilor de bază, dar gradele de merit ar fi înlocuite cu premii de performanță. În justiție, unele sporuri vor fi eliminate, considerându-se parte a responsabilităților funcției.
Conform calculelor, noua grilă ar putea aduce creșteri importante pentru demnitarii de rang înalt. De exemplu, președinții Camerei Deputaților și Senatului, precum și premierul Ilie Bolojan, ar putea avea un coeficient de 7, ceea ce ar duce salariul brut la 30.275 lei pe lună, cu un net estimat de aproximativ 17.710 lei. Deputații și senatorii ar beneficia de majorări, cu un coeficient de 5,44, ridicând salariul brut la 23.528 lei, cu un net estimat de 13.764 lei.
Guvernul justifică reforma prin presiunea bugetară, menționând că bugetul alocat salariilor bugetarilor a crescut cu aproximativ 40% între 2022 și 2024, ajungând la 164 de miliarde de lei. Cu toate acestea, această explicație devine ipocrită atunci când cei care cer „responsabilitate” își pregătesc creșteri pentru ei înșiși. Calendarul oficial preconizează intrarea în vigoare a legii la 1 iulie 2027, iar până atunci proiectul poate suferi modificări. Semnalul politic este clar: într-o Românie în care „criza” este invocată frecvent pentru cetățeni, clasa politică beneficiază de privilegii protejate.
