„Strategia Bolojan”: Creșterea rapidă a inflației și scăderea salariilor reale ne-au retrogradat nivelul de trai cu un deceniu și jumătate
România traversează în 2026 cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani, conform datelor recente ale INS, în contextul a ceea ce se numește „Planul Bolojan”. Inflația accelerată și deprecierea salariilor reale au dus la retrogradarea nivelului de trai cu aproximativ un deceniu și jumătate, iar veniturile populației se erodează de la o lună la alta.
În paralel, economia este afectată de un fenomen denumit „taxă ascunsă”, care reduce zilnic puterea de cumpărare a fiecărui cetățean: scumpirile. Indicele prețurilor de consum arată o creștere abruptă a inflației, de la 4,9% în primăvara anului trecut la 9,9% în martie 2026. Analizele sugerează că această explozie a inflației nu este un accident economic, ci rezultatul direct al majorărilor de taxe, în special a TVA-ului și a accizelor, măsuri care au afectat „economia reală”. Fără aceste intervenții fiscale, se estimează că inflația ar fi fost menținută la un nivel considerat suportabil, de aproximativ 4,5%.
În actualul context, România este văzută ca „campioană” a scumpirilor din Uniunea Europeană, cu o rată a inflației de două ori mai mare decât a următoarei țări din clasament și de peste trei ori peste media UE. Această diferență devine evidentă în viața cotidiană, prin devalorizarea constantă a banilor la fiecare cumpărare, cu un impact semnificativ asupra gospodăriilor cu venituri mici și medii.
Pe lângă creșterile de prețuri, situația devine și mai gravă în ceea ce privește salariile reale. După o perioadă de stabilitate până în primăvara lui 2025, puterea de cumpărare a intrat pe un trend descendent abrupt, înregistrând opt luni consecutive de scădere. La nivel național, puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut cu 7,4% în doar nouă luni. Această schimbare este cu atât mai drastică având în vedere că, în jumătatea anului 2024, se înregistrau creșteri ale veniturilor reale de peste 8%, iar la începutul anului 2026 s-a ajuns la un recul de -5%.
Articolul descrie această răsturnare ca fiind cea mai severă lovitură dată bugetelor familiilor de la criza financiară încoace. Efectele „Planului Bolojan” contrazic promisiunile de dezvoltare: consolidarea fiscală pune presiune pe consum, iar valoarea reală a salariilor și pensiilor continuă să se deterioreze. Combinarea dintre taxe mai mari și venituri reale în scădere a generat o criză de lichiditate în gospodării și ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea economică a populației pe termen scurt și mediu.
