România, în picaj: Vânzările din retail au suferit cel mai sever declin din Uniunea Europeană
România a înregistrat cel mai abrupt declin al vânzărilor în retail din Uniunea Europeană în februarie 2026 — o scădere de 6,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această cifră reprezintă o radiografie-șoc a stării economiei românești și a puterii de cumpărare a cetățenilor. În contrast, Bulgaria, țara care a depășit România în clasamentele de dezvoltare, a înregistrat o creștere de 7,3% la vânzările retail, evidențiind o diferență de 14,1 puncte procentuale, care reflectă eșecul politicilor economice și incapacitatea guvernului de a proteja consumatorul român.
La nivel european, comerțul cu amănuntul a crescut cu 1,7% în februarie 2026 comparativ cu februarie 2025. Această medie maschează însă diferențe semnificative între statele membre, expunând realități politice și economice profunde. Economiile periferice, mai mici, înregistrează creșteri solide, în timp ce România conduce clasamentul scăderilor.
În sudul Europei, situația este mai nuanțată. Portugalia rămâne cea mai puternică piață, cu o creștere de 4,7%, urmată de Franța cu 3,9% și Spania cu 2,0%. În contrast, Germania și Italia, motoarele tradiționale ale Europei, rămân în urma cu creșteri de 0,6%, respectiv 0,3%. Stagnarea acestor economii semnalează o criză structurală în zona euro, dar nu explică colapsul din România.
Vânzările din sectorul non-alimentar (inclusiv moda) au crescut cu 2,3% în ritm anual în februarie 2026, atât în zona euro, cât și în UE, depășind media generală. Aceste date indică o rezistență mai bună a cheltuielilor discreționare față de consumul de bază. În România, însă, politicile economice actuale limitează capacitatea consumatorilor de a cheltui, forțându-i să reducă cheltuielile inclusiv pentru necesități.
Căderea de 6,8% a vânzărilor retail este rezultatul direct al:
- Austerității excesive impuse de Guvern
- Inflației necontrolate care erodează puterea de cumpărare
- Politicilor fiscale greșite care afectează consumul de bază
- Lipsei de încredere a cetățenilor în viitorul economic
Comparația cu Bulgaria nu reprezintă doar o statistică; este o acuzație. Dacă Bulgaria, cu o economie similară, crește cu 7,3%, iar România scade cu 6,8%, responsabilitatea cade pe umerii decidenților politici și ai politicilor economice dezastruoase implementate. Românii nu au nevoie de statistici; au nevoie de putere de cumpărare, iar datele Eurostat confirmă că aceasta le lipsește.
